Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOCTRINĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 149 pentru DOCTRINĂ.
CARTEZIANÍSM s . n . Doctrina filozofului francez Descartes și a adepților lui , caracterizată prin metodă , ordine , rigoare . [ Pr . : - zi -
CATEHÍSM , catehisme , s . n . 1. Expunere a principiilor religiei creștine , sub formă de întrebări și răspunsuri ; catihis ; carte care cuprinde această expunere . 2. Fig . Lucrare în care se expune riguros esența unei doctrine , a unei
... CHIETÍSM s . n . Doctrină mistică care susține că perfecțiunea creștină constă în dragostea față de Dumnezeu și în liniștea inactivă a sufletului . [ Pr . : chi - e . - Var . : cvietísm ...
... fără sfială , regulile moralei , de conviețuire socială și de bună - cuviință ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care trădează , exprimă asemenea atitudini . 2. ( În sintagmele ) Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică , care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură . Filozof cinic ( și substantivat ) = adept al ...
... COLECTIVÍSM s . n . Doctrină
... COMUNÍSM s . n . 1. Doctrină
CONCILÍA , conciliez . vb . I. Tranz . A pune de acord , a împăca , a înlătura divergențele , contradicțiile dintre două sau mai multe păreri , idei , doctrine
CONFUCIANÍSM s . n . Doctrina filozofică , etică și social - politică a lui Confucius și a urmașilor lui . [ Pr . : - ci -
... CONTRACTUALÍSM s . n . Doctrină socială , politică și juridică , apărută în secolul al XVII - lea , fundată pe principiul contractului social ; teoria contractualistă . [ Pr . : - tu - a - ] - Contractual + suf . - ism ...
... CORPORATÍSM s . n . Doctrină social - politică și economică , apărută după primul război mondial , care preconiza înlocuirea sindicatelor muncitorești cu corporații , organizații profesionale din care să facă parte atât muncitorii ...
CRITICÍSM s . n . 1. Denumire dată de Kant și de adepții săi propriei lor doctrine filozofice , care considera că orice filozofie și orice cunoaștere trebuie precedată de o " critică " a capacității de cunoaștere însăși . 2. Tendință exagerată de a