Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGA

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 563 pentru LEGA.

CONSTITUȚIE

CONSTITÚȚIE , constituții , s . f . 1. Totalitatea particularităților morfologice , funcționale și psihologice ale unui individ ; structură fizică generală a corpului omenesc . 2. Lege fundamentală a unui stat , investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi , care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui , stabilește drepturile și datoriile principale ale cetațenilor , sistemul electoral , organizarea organelor supreme și locale etc . , reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială , economică și politică la un moment dat a statului respectiv . [ Var . : constituțiúne s .

 

COPULATIV

COPULATÍV , - Ă , - copulativi , - e , adj . 1. ( Despre conjuncții ) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel . 2. ( Log . ; despre judecăți afirmative ) Care are mai multe subiecte legate de același

 

CORP

CORP , corpuri , s . n . , ( I 3 ) și corpi , s . m . I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii ; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional ; trup . 2. Partea principală a unui obiect , a unei construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de molecule , porțiune de materie cu masă diferită de zero . 4. ( Jur . ; în sintagma ) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni , obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s - a săvârșit infracțiunea , adus în justitie ca probă materială contra acuzatului . 5. ( In sintagma ) Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei , exprimată în puncte tipografice . II. 1. Totalitatea persoanelor care , prin funcție sau prin profesiune , formează o unitate deosebită , legal constituită . 2. ( Cu determinări introduse de prepozitia " de " ) Mare unitate militară , cuprinzând mai multe divizii , de obicei de aceeași categorie . Corp de aviație . 3. ( În sintagma ) Corp de legi = culegere de legi ;

 

DISCREȚIONAR

DISCREȚIONÁR , - Ă , discreționari , - e , adj . ( Despre puteri , prerogative , acte etc . ) Care acționează , se exercită așa cum consideră cineva , fără a fi prevăzut și îngăduit de lege ; care are prin lege întreaga libertate de acțiune . [ Pr . : - ți -

 

DREPT

DREPT , DREÁPTĂ , ( A , B ) drepți , - te , adj . ( C ) adv . , ( D ) drepturi , s . n . ( E ) prep . A. Adj . I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol , fără abatere . 2. ( Despre lucruri , ființe , părți ale lor etc . ) Care are o poziție verticală ( față de un punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat , just , cinstit , bun . 2. ( Despre oameni ) Care trăiește și lucrează conform dreptății , adevărului , omeniei , binelui ; cinstit , integru , cumsecade . 3. ( Reg . ; despre bunuri materiale ) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă ...

 

FĂLCEA

FĂLCEÁ , fălcele , s . f . Fiecare dintre : a ) cele două tălpi ale saniei ; b ) cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut ; c ) cele două scândurele între care intră limba meliței ; d ) stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului ; e ) cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap ( când se înjugă patru boi ) ; f ) cele două brațe de lemn ale piscului ( la car ) ; g ) cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier . - Falcă + suf . -

 

ILICIT

ILICÍT , - Ă , iliciți , - te , adj . Interzis de lege , contrar unei legi sau unei norme ; p . ext .

 

INFRACȚIUNE

INFRACȚIÚNE , infracțiuni , s . f . Faptă care prezintă pericol social , constând în încălcarea unei legi penale , în săvârșirea , cu vinovăție , a unei abateri de la legea penală , și care este sancționată de lege . [ Pr . : - ți -

 

LEGAL

LEGÁL , - Ă , legali , - e , adj . Care există sau se face în temeiul unei legi , care este prevăzut de o lege , este conform cu

 

LEGARE

... LEGÁRE , legări , s . f . Acțiunea de a ( se ) lega ^1 și rezultatul ei . - V. lega

 

LEGIC

LÉGIC , - Ă , legici , - ce , adj . Care are caracter de lege obiectivă . - Lege + suf . - ic ( după rus .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>