Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOPI

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 44 pentru TOPI.

PICĂȚEA

PICĂȚEÁ , - ÍCĂ , picățele , s . f . 1. ( La pl . ) Desen format din puncte sau din suprafețe geometrice de dimensiuni mici , repetate simetric pe o țesătură de altă culoare ; ( și la sg . ) fiecare dintre aceste elemente ale desenului . 2. ( Pop . ) Picătură ( 1 ) mică dintr - un lichid , dintr - o materie topită ( și nesolidificată ) etc . - Picat ^2 + suf . - ea , -

 

PICA

PICÁ^1 , pic , vb . I . 1. Intranz . ( Înv . și pop . ) A cădea de la o oarecare înălțime . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A face să cadă în picături ( un lichid , o materie topită ) . 3. Intranz . ( Fam . ) A intra în posesiunea unui lucru , a dobândi ceva în mod întâmplător ; a câștiga ceva ( în mod ocazional sau ilicit ) . 4. Intranz . ( Fam . ) A sosi pe neașteptate ; a se ivi , a apărea . 5. Intranz . ( Înv . și pop . ) A cădea în . . . , a da în . . . , a fi cuprins de . . . 6. Tranz . ( Pop . ) A lovi , a atinge pe cineva ( țintindu - l cu ceva ) . PICÁ^2 , pers . 3 pichează , vb . I. Intranz . ( Despre avioane ) A coborî în

 

PICUȘ

PICÚȘ , picușuri , s . n . I. ( Pop . ) 1. Piculeț . 2. Masă lichidă sau solidificată formată prin picurarea unui lichid sau prin curgerea , picătură cu picătură , a unei materii topite . II. ( Fam . ) Câștig mic și întâmplător ( de obicei ilicit ) . - Pic ^1 + suf . -

 

PLUNGER

PLÚNGER , plungere , s . n . Piesă rotundă de șamotă la alimentatoarele automate cu sticlă topită , care ajută la formarea picăturii de

 

REFUZ

REFÚZ , refuzuri , s . n . 1. Faptul de a refuza ; neacceptare , respingere . 2. Material rămas , după cernere , sortare sau clasare ( în ciur sau pe sită ) . 3. Deficiență în funcționarea unui sistem tehnic . 4. Defect de turnare care constă în producerea unor goluri rezultate din umplerea incompletă a formei cu metal

 

RETOPIT

RETOPÍT , - Ă , retopiți , - te , adj . Topit din nou . - V.

 

RINĂ

RÍNĂ , rine , s . f . Jgheab prin care metalele și aliajele topite se scurg din cuptoare în oalele de turnare sau de

 

SLĂNINĂ

SLĂNÍNĂ , slănini , s . f . Strat de grăsime între pielea și carnea porcului ; parte , bucată din această grăsime , conservată și preparată ca aliment ( cu adaos de sare ori de boia sau afumată ) sau care se topește , devenind untură . [ Pl . și :

 

SMOLI

SMOLÍ , smolesc , vb . IV . Tranz . A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită ; a

 

SMOLIT

SMOLÍT , - Ă , smoliți , - te , adj . 1. Uns sau acoperit cu smoală topită . 2. Negricios , oacheș ,

 

SUFLĂTOR

SUFLĂTÓR , suflători , ( 1 , 2 ) s . m . , suflătoare , ( 3 , 4 ) s . n . 1. S . m . ( La pl . ) Instrumente muzicale de suflat . 2. S . m . Persoană care cântă la un instrument de suflat . 3. S . n . Țeavă prin care muncitorul sticlar suflă aer într - o masă de sticlă topită , pentru a - i da diverse forme . 4. S . n . Dispozitiv pentru suflarea unui curent de abur sau de aer în cutia de fum a unei

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>