Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TULBURA
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 61 pentru TULBURA.
IMPERTURBÁBIL , - Ă , imperturbabili , - e , adj . Care nu poate fi tulburat de nimic ; care denotă stăpânire de sine ; liniștit , calm , flegmatic ,
... INCOMODÁ , incomodez , vb . I . Tranz . A tulbura
... gura , a se schimonosi , a rânji . 2. Refl . Fig . ( Despre suprafața unei ape ) A se încreți ; a se tulbura
MAHMÚR , - Ă , mahmuri , - e , adj . , s . n . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu și - a revenit complet din beție sau din somn ; care este cu capul încă tulbure ; care se simte indispus după beție sau după un somn neîmplinit . 2. Adj . Prost dispus , lipsit de voie bună , supărat , posomorât . 3. S . n . Dispoziție ( bună sau rea ) a
MIȘCĂTÓR , - OÁRE , mișcători , - oare , adj . l . Care se mișcă , se deplasează , înaintează ; mobil . 2. Fig . Care impresionează , emoționează , tulbură . - Mișca + suf . -
MIȘCÁT , - Ă , mișcați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care este impresionat , emoționat , tulburat ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care trădează emoție , tulburare . - V.
... A - și pierde sau a face să - și piardă liniștea sufletească , a ( se ) umple de neliniște ; a ( se ) tulbura
NELINIȘTÍT , - Ă , neliniștiți , - te , adj . Care nu este liniștit ; care se mișcă , se agită , se frământă ( continuu ) , care nu stă locului ; cuprins de agitație , de frământare , de neastâmpăr ; agitat , tulburat . - Ne - +
ORB ^1 s . n . ( În sintagma ) Orbul găinilor ( sau găinii ) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui ; p . ext . miopie . ORB ^2 , OÁRBĂ , orbi , oarbe , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lipsit de simțul văzului , care nu vede ( deloc ) . 2. Fig . Care nu admite alte păreri , 3. Fig . Care pare să acționeze fără discernământ ; a cărui rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care are gura în a doua cameră . Dușumea oarbă = dușumea de scânduri brute așezate distanțat , peste care se montează parchetul . Cartuș orb = cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț de mină care nu are ieșire directă la
PĂIENJENÍT , - Ă , păienjeniți , - te , adj . 1. Acoperit cu păienjeniș . 2. Fig . ( Despre vedere , ochi ) Lipsit de claritate ; încețoșat , tulbure . [ Pr . : pă - ien . - Var . : ( reg . ) păinjenát , - ă , păinjinít , - ă , painjenít , - ă ,
PÁȘNIC , - Ă , pașnici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ) Care nu tulbură și nu supără pe nimeni , care este partizan al relațiilor prietenești , armonioase și evită orice conflict ; iubitor de pace , potrivnic războiului . 2. ( Despre acțiuni ) Care sprijină pacea , lupta pentru pace ; ( despre atitudini ) lipsit de agresivitate . 3. ( Despre un loc , un peisaj etc . ) Liniștit , calm , tihnit . [ Var . : ( înv . ) pácinic , - ă adj . ] - Pace + suf . -