Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AER

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 322 pentru AER.

UNDĂ

... apă care face o mișcare ritmică ușoară de ridicare și coborâre formând ondulații la suprafața apei ; p . ext . apă ( curgătoare sau stătătoare ) . 2. Masă de aer care se mișcă ușor ; p . ext . aer , văzduh . 3. Mișcare de vibrație ( ușoară ) ; zgomot ( ușor ) . II. ( Fiz . ) Propagare din aproape în aproape a unei oscilații , cu viteză finită și printr ...

 

VENTILATOR

... organ al unei mașini cu care se împrospătează aerul ( viciat ) într - un spațiu închis ( prin deplasarea și înlocuirea lui ) , cu care se produc curenți de aer

 

ZBURA

... ZBURÁ , zbor , vb . I . 1. Intranz . ( Despre păsări și insecte ) A plana și a se mișca în aer cu ajutorul aripilor . 2. Intranz . ( Despre aparate de zbor ) A se ridica și a se menține în văzduh , a se ...

 

ÎMBĂLSĂMA

ÎMBĂLSĂMÁ , îmbălsămez , vb . I . Tranz . 1. ( Despre flori , parfumuri ; la pers . 3 ) A umple , a impregna aerul cu miros plăcut ( și pătrunzător ) ; a parfuma , a înmiresma , a miresma . 2. A impregna țesuturile unui cadavru cu anumite substanțe chimice ( introduse prin artere ) pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția ; bălsăma . [ Var . : ( rar ) îmbălsămí vb . IV ] - În + balsam . Cf . it . %imbalsamare% , fr . %

 

ÎNĂBUȘEALĂ

... ÎNĂBUȘEÁLĂ , înăbușeli , s . f . Zăduf ; p . ext . aer

 

ÎNFUMURA

ÎNFUMURÁ , înfumurez , vb . I . Refl . A se comporta cu îngâmfare , a - și da aere , a se îngâmfa , a se infatua . - În + fumuri ( pl . lui

 

ȚINE

ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...

 

ABLAȚIUNE

ABLAȚIÚNE , ablațiuni , s . f . 1. Transportare ( prin acțiunea vântului , a apelor sau a ghețarilor ) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor . 2. Îndepărtare chirurgicală a unui organ , a unui membru al corpului omenesc , a unei tumori etc . 3. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanță , devenind incandescent prin frecarea cu aerul . [ Pr . : - ți -

 

ABSORBITOR

... ABSORBITÓR , - OÁRE , absorbitori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care absoarbe . 2. S . n . Dispozitiv folosit pentru recoltarea prin absorbție a probelor de aer

 

ACROȘA

... 1. A atârna , a agăța , a prinde . 2. ( Sport ) A opri , a intercepta mingea în aer

 

ADVECȚIE

ADVÉCȚIE , advecții , s . f . ( Livr . ) Mișcare a aerului atmosferic în direcție orizontală sau aproape

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>