Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDUCERE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 129 pentru CONDUCERE.

CONFERINȚĂ

... superior al unei organizații de partid , care se întrunește pentru a dezbate probleme ale activității organizației , a alege organele sale de conducere

 

CONGRES

... 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele țări , format din Camera reprezentanților și Senat . 4 ...

 

CONSERVATOR

CONSERVATÓR^2 , - OÁRE , conservatori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care păstrează , conservă . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este atașată de tradiție , în viața politică , economică și culturală . 3. S . m . și f . Persoană însărcinată cu conducerea unui muzeu , unei biblioteci , unei colecții etc . 4. S . n . ( Tehn . ; în sintagma ) Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice și legat printr - o țeavă cu cuva , având rolul de a menține cuva plină cu ulei , independent de oscilațiile temperaturii . CONSERVATÓR^1 , conservatoare , s . n . Instituție de învățământ de grad superior , unde se studiază muzica , ( în trecut ) și arta dramatică , și unde se formează compozitori , interpreți vocali și instrumentali , dirijori ,

 

CONSILIU

... CONSÍLIU , consilii , s . n . 1. Colectiv organizat , cu sarcini de conducere

 

CONSISTORIU

CONSISTORIU , consistorii , s . n . 1. Adunare de cardinali convocată de papă . 2. Adunare de pastori sau de rabini . 3. Organ administrativ și disciplinar în conducerea unor

 

DEBARCA

... navă ; p . ext . a coborî din tren sau din alt vehicul . 2. Tranz . A înlătura ( pe cineva ) dintr - un post de conducere

 

DECAN

DECÁN , - Ă , decani , - e , subst . 1. S . m . și f . Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți ; grad deținut de această persoană . 2. S . m . Persoană ( aleasă dintre avocați ) care conducea baroul avocaților . 3. S . m . Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite . 4. S . m . ( În biserica anglicană ) Conducător al unui colegiu de preoți , al unei instituții religioase sau al unui local de cult . Decanul de Canterbury . 5.

 

DECANAT

... DECANÁT , decanate , s . n . 1. Demnitatea de decan ; birourile unde lucrează decanul ( și personalul ajutător ) . 2. Organul de conducere

 

DECEMVIRAT

DECEMVIRÁT , decemvirate , s . n . Formă de guvernământ politic prin care conducerea statului era exercitată de o comisie alcătuită din zece persoane (

 

DEMOCRAȚIE

... DEMOCRAȚÍE , democrații , s . f . Formă de organizare și de conducere

 

DEPINDE

DEPÍNDE , depínd , vb . III . Intranz . 1. ( Despre lucruri , fapte , atitudini ) A fi legat cu necesitate de . . . , a fi în funcție de . . . , a atârna de . . . 2. ( Despre persoane , instituții , ținuturi etc . ) A fi sub autoritatea sau sub conducerea cuiva , a fi subordonat cuiva . [ Perf . s . depinséi , part .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>