Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIRIJA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 54 pentru DIRIJA.

RADIOGHIDAT

RADIOGHIDÁT , - Ă , radioghidați , - te , adj . Care a fost dirijat prin radioghidaj . [ Pr . : - di - o - ] - V.

 

RECEPTOR

RECEPTÓR , - OÁRE , receptori , - oare , subst . , adj . 1. S . n . Sistem tehnic destinat să primească ( și să dirijeze ) un anumit material . 2. S . n . Aparat , instalație , mașină , dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă . Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis . Receptor radio = radioreceptor . 3. S . m . ( Fiziol . ) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși . 4. Adj . ( Tehn . ) Care receptează , care primește ( o acțiune mecanică , un curent , un semnal

 

RECTRICE

RECTRÍCE , rectrice , s . f . ( Ornit . ) Fiecare dintre penele mari , late și puternice , din coada păsărilor , care dirijează zborul

 

REFLECTOR

REFLECTÓR , reflectoare , s . n . 1. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care , folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze , dirijează fluxul luminos al unei surse de lumină pe o anumită direcție sau într - o anumită zonă mai întinsă ; p . ext . aparat înzestrat cu un asemenea dispozitiv . 2. ( Astron . ) Telescop al cărui obiectiv este construit dintr - o oglindă concavă . 3. ( Elt . ) Element component al unor antene în scopul măririi directivității

 

RESPINGERE

RESPÍNGERE , respingeri , s . f . 1. Faptul de a respinge . 2. ( Fiz . ) Exercitare a unei forțe dirijate dinspre corpul care o exercită spre corpul asupra căruia se exercită ; repulsie (

 

RIGOLĂ

... a lungul străzilor , între marginea părții carosabile și bordura trotuarelor , având rolul de a colecta apele superficiale și de a le dirija la un punct de descărcare . 2. Canal mic sau brazdă prin care este condusă apa de irigație la plante . 3. Formă de eroziune în adâncime ...

 

SEMIAUTOMAT

SEMIAUTOMÁT , - Ă , semiautomați , - te , adj . ( Despre sisteme tehnice ) Care efectuează automat numai unele dintre mișcările pe care este capabil să le execute , celelalte fiind dirijate prin intervenții din exterior ; automatizat numai în parte . [ Pr . : - mi - a - u - ] - Semi - +

 

SPALIER

SPALIÉR , spaliere , s . n . 1. Suport format din stâlpi între care sunt întinse , orizontal și paralel , fire de sârma zincată pentru susținerea anumitor plante agățătoare sau a ramurilor unor pomi a căror creștere este dirijată de om . 2. Șir de tufe sau de arbuști cu ramurile tunse după un anumit sistem , formând un fel de perete de verdeață de - a lungul unei alei . 3. Aparat de gimnastică în formă de scară largă , fixat de perete . [ Pr . : - li -

 

STEREOSPECIFIC

STEREOSPECÍFIC , - Ă , stereospecifici , - ce , adj . ( Chim . ) ( Despre catalizatori de polimerizare ) Care dirijează reacția de polimerizare pentru obținerea unor polimeri cu structură regulată în

 

STURIONICULTURĂ

STURIONICULTÚRĂ s . f . Ramură a pisciculturii care se ocupă cu reproducerea dirijată și cu creșterea sturionilor . [ Pr . : - ri - o - ] - Sturion +

 

TELEDIRIJA

... TELEDIRIJÁ , teledirijez , vb . I . Tranz . A telecomanda . - Tele - + dirija

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>