Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru G

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 191 pentru G.

GÂTUI

GÂTUÍ , gâtui , vb . IV . 1. Tranz . A strânge pe cineva de gât ( și a - l omorî prin sufocare ) ; a sugruma . 2. Refl . A se îngusta , a se micșora pe o anumită porțiune , într - o anumită zonă . - Gât + suf . -

 

GÂTUIRE

GÂTUÍRE , gâtuiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) gâtui și rezultatul ei ; sugrumare . - V.

 

GĂBJI

GĂBJÍ , găbjesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A prinde pe cineva care a fugit , care s - a ascuns ; a pune mâna pe cineva ; a înhăța , a

 

GĂBJIRE

GĂBJÍRE , găbjiri , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a găbji și rezultatul ei . - V.

 

GĂBUI

GĂBUÍ , găbuiesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A

 

GĂBUIRE

GĂBUÍRE , găbuiri , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a găbui și rezultatul ei . - V.

 

GĂIETAN

GĂIETÁN , găietane , s . n . V .

 

GĂINA

GĂINÁ^2 , găinez , vb . I . Intranz . ( Rar ; despre oameni ) A lâncezi ; a boli . [ Pr . : gă - i - . - Var . : găiní vb . IV ] GĂINÁ^1 , pers . 3 găinează , vb . I. Refl . ( Despre păsări ) A - și lepăda găinațul ; a se găinăța . [ Pr . : gă -

 

GĂINAR

GĂINÁR , găinari , s . m . 1. Vânzător de găini sau , p . gener . , de păsări de curte vii . 2. ( Fam . ) Hoț de găini ; p . gener . hoț de lucruri mărunte ,

 

GĂINI

GĂINÍ , găinesc , vb . IV . Intranz . V . găina ^

 

GĂITAN

GĂITÁN , găitane , s . n . 1. Fir de metal sau șiret ( împletit ori răsucit ) de lână , mătase etc . , cusut ca ornament la unele obiecte de îmbrăcăminte . 2. ( înv . ) împletitură făcută din găitane ( 1 ) , care înlocuia platoșa în oastea Moldovei din evul mediu . [ Pr . : gă - i - . - Var . : găietán s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>