Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUCT��
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 527 pentru FRUCT��.
VÍȘIN , vișini , s . m . Pom roditor din familia rozaceelor , cu frunze lucioase , dințate pe margine , cu flori albe , cultivat pentru fructele sale ( Prunus
VÍȘINĂ , vișine , s . f . Fructul vișinului , sferic , cărnos , de culoare roșu - închis și cu gust
VIȘINÉL , vișinei , s . m . 1. Diminutiv al lui vișin . 2. Arbust din familia rozaceelor , cu flori albe și cu fructe mici , sferice , roșii - purpurii , foarte acre ; vișin sălbatic ( Prunus fructicosa ) . - Vișin + suf . -
VÍȚĂ , vițe , s . f . I. ( Adesea determinat prin " de vie " ) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică , cu tulpina lipsită de susținere proprie , din care ies mlădițe cu cârcei agățători , cu frunze mari , crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine , care se cultivă într - un număr mare de soiuri și de varietăți ; vie ( Vitis ) . II. 1. ( Pop . ) Șuviță de păr . 2. Fig . Descendent , urmaș , vlăstar ; p . ext . neam ; soi ,
VIERMĂNOȘÁ , pers . 3 viermănoșează , vb . I. Refl . ( Mai ales despre fructe ) A se umple sau a fi plin de
VIERMĂNÓS , - OÁSĂ , viermănoși , - oase , adj . ( Mai ales despre fructe ) Cu viermi , mâncat de
VIN , vinuri , s . n . Băutură alcoolică ( de 7 - 16\% ) obținută prin fermentarea mustului de struguri sau , p . gener . prin fermentarea mustului altor
VUIETOÁRE , vuietori , s . f . Arbust de munte , totdeauna verde , cu tulpina întinsă pe pământ , cu frunze având o dungă albă pe fața inferioară , cu flori mici trandafirii și cu fructe comestibile în formă de bobițe negre ( Empetrum nigrum ) . [ Pr . : vu - ie - ] - Vuiet + suf . -
ZÁRZĂR , zarzări , s . m . 1. Pom fructifer asemănător cu caisul , cu flori albe și cu fructe sferice mici , cu gust acrișor și cu sâmburii amari ( Armeniaca vulgaris ) . 2. ( Reg . )
ZBURĂTÓR , - OÁRE , zburători , - oare , adj . , s . m . , s . f . I. Adj . 1. Care zboară ; care poate să zboare . 2. Care plutește în aer ( purtat de vânt ) . II. S . m . 1. Aviator . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile ; ( în literatura romantică ) personificarea dorului de bărbatul iubit întruchiparea idealizată a iubitului . 3. Numele uneia dintre pânzele catargului ; verga care susține această pânză . III. S . f . 1. Pasăre ; animal ( care zboară ) . 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu florile roșii - purpurii , cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși , folosită în medicina populară ( Epitobium angustifolium ) . - Zbura + suf . -
ZDROBITÓR , - OÁRE , zdrobitori , - oare , adj . , s . f . , s . n . I. Adj . 1. Care zdrobește . 2. Fig . Care înlătură orice îndoială ; hotărâtor . Argument zdrobitor . II. 1. S . f . Mașină folosită pentru mărunțirea sau separarea prin strivire , rupere , smulgere etc . a unor materiale textile , a unor fructe , legume , semințe etc . 2. S . n . Spec . ( Reg . ) Meliță . - Zdrobi + suf . -