Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EȘTI

 Rezultatele 5181 - 5190 din aproximativ 5852 pentru EȘTI.

SLUȚENIE

... SLUȚENIE , sluțenii , s . f . Faptul de a fi

 

SLUGĂ

SLÚGĂ , slugi , s . f . I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia , fiind retribuită în bani sau în natură . 2. Fig . Persoană subordonată alteia și obligată , din cauza condițiilor sociale în care se află , să - i execute voința . 3. ( Înv . ) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier . II. ( Rar ) Aparat simplu , format dintr - o scândură scobită la un capăt , care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva ;

 

SLUGĂRI

... a slugărnici . 2. Tranz . A servi pe cineva , stând în preajma lui ( executându - i cu umilință ordinele , împlinindu - i dorințele ) ; a fi

 

SLUJBĂ

SLÚJBĂ , slujbe , s . f . I. 1. Îndeletnicire de oarecare durată și limitată la un orar de lucru , pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară și care este remunerată cu o anumită sumă de bani ; serviciu , funcție , post . 2. ( Rar ) Misiune , sarcină , însărcinare . II. Îndeplinire solemnă de către preot a ritualurilor prevăzute în canoanele bisericești pentru anumite ocazii și sărbători ; oficiere ; serviciu religios , serviciu

 

SMÂNTÂNĂ

SMÂNTÂNĂ s . f . 1. Produs alimentar gras , de culoare albă - gălbuie , care se formează la suprafața laptelui nefiert , după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită , sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială . 2. Fig . Partea cea mai bună , cea mai valoroasă dintr - un

 

SMEȘ

SMEȘ , smeșuri , s . n . Lovitură de atac la tenis , prin care o minge înaltă primită este expediată cu putere în terenul adversarului . [ Var . : smeci s .

 

SMINTIT

... SMINTÍT , - Ă , smintiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care și - a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și - ar fi

 

SMUCI

SMUCÍ , smucesc , vb . IV . 1. Tranz . A trage brusc și cu putere pentru a scoate , a smulge , a desprinde , a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se află . 2. Refl . A se zbate , a face mișcări repezi încolo și încoace spre a scăpa din locul unde este prins sau legat . [ Var . : ( pop . ) smâcí , smâncí , smuncí vb .

 

SMUCIT

... SMUCÍT^2 , - Ă , smuciți , - te , adj . 1. ( În sintagme și expr . ) Vorbă smucită = vorbă spusă grăbit ( pe un ton aspru și repezit ) . A fi smucit la vorbă = a vorbi iute , repezit ( și împiedicat ) . 2. ( Fam . ) Trăsnit , țicnit , nebun . [ Var . : ( pop . ) smuncít , - ă , smâncít , - ă adj . ] - SMUCIT ^1 ...

 

SMULS

SMÚLS^2 , - Ă , smulși , - se , adj . 1. ( Despre plante ) Care este tras afară din pământ ( cu rădăcină ) . 2. ( Despre obiecte ) Desprins , deplasat cu brutalitate din locul în care se află fixat . SMULS ^1 s . n . Smulgere . - V.

 

SNOB

SNOB , SNOÁBĂ , snobi , snoabe s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care admiră și adoptă fără discernământ și cu orice preț tot ce este la

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>