Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EȘTI
Rezultatele 5381 - 5390 din aproximativ 5852 pentru EȘTI.
SUMÁC s . m . Numele mai multor arbori sau arbuști mediteraneeni cu frunze compuse , bogate în substanțe tanante , dintre care unele specii sunt cultivate și folosite în industria pielăriei , în medicină etc . (
... 5. Intranz . A anunța , a vesti ceva prin sunete de clopot sau suflând într - un instrument . 6. Intranz . A fi
... SÚNET , sunete , s . n . 1. Vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi
SUPERCIMÉNT , supercimenturi , s . n . Ciment care se întărește foarte repede după ce a fost amestecat cu
SUPERFICIALITÁTE s . f . Caracterul a ceea ce este superficial ; Fig . lipsă de adâncime , de profunzime ;
SUPERFLUITÁTE s . f . ( Rar ) Însușire a ceea ce este superfluu ; ( concr . ) lucru superfluu . [ Pr . : - flu -
SUPERFLÚU , - UĂ , superflui , - ue , adj . Care este de prisos , inutil . [ Acc . și : supérfluu . - Pr . : - flu -
SUPERGALAXÍE s . f . Formație cosmică în care sunt grupate roiurile de galaxii . - Super - +
SUPERHETERODÍNĂ s . f . Procedeu de radiorecepție în care frecvența undei recepționate este schimbată cu ajutorul unui oscilator local , obținându - se , în scopul detectării , amplificării și difuzării , un semnal de frecvență intermediară
SUPERICONOSCÓP , supericonoscoape , s . n . Tub electronic pentru televiziune de tipul iconoscopului , dar la care imaginea este captată mai întâi de un
SUPERIÓR , - OÁRĂ , superiori , - oare , adj . 1. Care ocupă un loc în spațiu deasupra altuia ; de sus . 2. Care are sau ocupă un rang sau o demnitate mai mare în raport cu altcineva . 3. Care este de calitate mai bună ; care se distinge de ceilalți prin merite deosebite . [ Pr . : - ri -