Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBICEI
Rezultatele 541 - 550 din aproximativ 860 pentru OBICEI.
... diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic ...
... ORÁȘ , orașe , s . n . 1. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale , având de obicei funcție administrativă , industrială , comercială , politică și culturală ; urbe . 2. P . restr . Partea centrală a unui oraș ( 1 ) ; centru . 3. Populația , locuitorii unui oraș ...
... ORÁC interj . ( Reg . ; de obicei
... unei familii de plante erbacee monocotiledonate , cu tulpină simplă , frunze alterne întregi , cu flori mari , colorate , cu trei petale , dintre care una se termină de obicei
... OROLÓGIU , orologii , s . n . Ceas cu dimensiuni mari , fixat pe fațada unei clădiri sau pe un perete interior , pe o coloană etc . și de obicei
... s . n . Aparat de măsură pentru observarea vizuală a curbei care reprezintă variația rapidă în timp a unor mărimi fizice , de obicei
... OTORÉE , otoree , s . f . ( Med . ) Simptom caracterizat prin scurgere de puroi din ureche , care survine , de obicei
... OVARÍTĂ , ovarite , s . f . Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a ovarelor ( 1 ) , însoțită , de obicei
... PÂȘ ^3 s . m . v . pârș . PÂȘ ^2 interj . v . piș ^1 . PÂȘ ^1 interj . ( De obicei
... PÂLC , pâlcuri , s . n . 1. ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " de " , care arată felul , componența ) Grup mic și neorganizat de oameni : p . ext . grup de păsări , de animale , ( rar ...
PÂRÂCIÓS , - OÁSĂ , pârâcioși , - oase , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care pârăște ( 1 ) , care are obiceiul să pârască ; pârâtor . - Pârî + suf . -