Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EȘTI

 Rezultatele 5831 - 5840 din aproximativ 5852 pentru EȘTI.

ZÂMBI

... de înseninarea feței , pentru a exprima de obicei bucurie sau satisfacție ( de mică intensitate ) ; a surâde . 2. Fig . A fi

 

ZĂCUT

ZĂCÚT^2 , - Ă , zăcuți , - te , adj . 1. Care a stat mult într - un loc ; ( despre apă ) stătut , clocit . 2. ( Rar ) care a fost bolnav ( greu ) ; care are cicatrice , urme de vărsat . Zăcută de vărsat . - V. zăcea . ZĂCÚT^1 s . n . Zăcere . - V.

 

ZĂDĂRNICIE

ZĂDĂRNICÍE , zădărnicii , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este zadarnic ; lucru inutil , fără rost ; deșertăciune , inutilitate . 2. ( Înv . ) Ambiție nemăsurată , vanitate , trufie , îngâmfare . - Zadarnic + suf . -

 

ZĂPADĂ

ZĂPÁDĂ , zăpezi , s . f . 1. Precipitație atmosferică solidă , sub formă de fulgi albi , alcătuiți din cristale de apă înghețată ; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi , când temperatura solului este sub 0� C ; omăt , nea , ninsoare . 2. ( Chim . ; în sintagma ) Zăpadă carbonică = bioxid de carbon în stare

 

ZADARNIC

ZADÁRNIC , - Ă , zadarnici , - ce , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care este fără folos , fără rost , nefolositor , inutil . 2. ( Înv . ) Vanitos , trufaș , îngâmfat . [ Var . : zădárnic , - ă adj . ] - Zadar + suf . -

 

ZAHEREA

ZAHEREÁ , zaherele , s . f . ( Înv . ) Provizii alimentare pe care țările române erau obligate să le pună la dispoziția oștilor

 

ZAIREZ

ZAIRÉZ , - Ă , zairezi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Republicii Democratice a Congoului ( Zair ) sau care este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Zairului sau populației lui , privitor la Zair sau la populația lui . [ Pr . : za - i - ] - Zair ( n . pr . ) + suf . -

 

ZBÂNȚUI

... ZBÂNȚUÍ , zb ? nțui , vb . IV . Refl . A se zbengui , a zburda , a fi

 

ZBURDĂLNICIE

... ZBURDĂLNICÍE , zburdălnicii , s . f . Însușirea de a fi

 

ZDRĂNGĂNI

ZDRĂNGĂNÍ , zdrăngănesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre sticlă și metale sau despre obiecte făcute din aceste materiale ) A produce un sunet caracteristic când se ciocnește de ceva sau este lovit cu ceva . 2. Tranz . A face să vibreze coardele unui instrument muzical ; ( depr . ) a cânta fără pricepere la un instrument muzical cu coarde . [ Prez . ind . și : zdr ? ngăn . - Var . : zdrăncăní vb . IV ] - Zdrang + suf . -

 

ZENDĂ

ZÉNDĂ s . f . Limba vechilor perși , în care sunt scrise textele din "

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>