Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru Ă

 Rezultatele 8661 - 8670 din aproximativ 12904 pentru Ă.

OACHEȘ

... OÁCHEȘ , - Ă , oacheși , - e , adj . 1. Cu pielea feței de culoare închisă și cu ochii , părul și sprâncenele negre ; brunet , brun ; p . ext . ( despre pielea , tenul , capul ...

 

OARZĂN

... OÁRZĂN , - Ă , oarzăni , - e , adj . ( Reg . ) Care se coace mai de timpuriu decât alt fruct din aceeași specie ; văratic ; p . ext . care face fructe timpurii , văratice . - Et ...

 

OBCONIC

... OBCÓNIC , - Ă

 

OBEDIENT

... OBEDIÉNT , - Ă

 

OBEZ

... OBÉZ , - Ă

 

OBEZIC

... OBÉZIC , - Ă

 

OBIDIT

... OBIDÍT , - Ă , obidiți , - te , adj . ( Înv . și pop . ) 1. Amărât , mâhnit , necăjit , chinuit ; zdrobit de durere . Care exprimă mâhnire , obidă . 2. ( Adesea substantivat ) Nedreptățit , oprimat , asuprit . - V ...

 

OBIECTIV

... OBIECTÍV , - Ă , obiectivi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Fil . ) Care există în afara conștiinței omenești și independent de ea . 2. Care are însușirea de a ...

 

OBIECTIVAT

... OBIECTIVÁT , - Ă

 

OBIECTIVIST

... OBIECTIVÍST , - Ă , obiectiviști , - ste , adj . 1. Care aparține obiectivismului ( 1 ) , privitor la obiectivism , care manifestă obiectivism . 2. ( Ieșit din uz ) Obiectiv ( I 2 ) . - Obiectiv + suf . - ist . Cf ...

 

OBIECTUAL

... OBIECTUÁL , - Ă , obiectuali , - e , adj . ( Livr . ) 1. Care are natura unui obiect , care există independent de subiect ; obiectiv ( I 1 ) , material . 2. Care aparține lucrurilor , obiectelor . [ Pr ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>