Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOMPANIAMENT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 25 pentru ACOMPANIAMENT.

FOLIA

... FOLÍA s . f . Vechi dans de origine portugheză , cu mișcare rapidă și inegală , care se dansează cu acompaniament

 

GAIDĂ

... GÁIDĂ , gaide , s . f . 1. ( Reg . ) Cimpoi . 2. Numele unui dans popular cu acompaniament

 

HANG

HANG , hanguri , ( 2 ) s . n . 1. ( În expr . ) A ține hangul = a ) a acompania o melodie ; b ) fig . a însoți , a întovărăși ; c ) fig . a ține partea cuiva , aprobând tot ce face și ce spune ; a face pe placul cuiva , a cânta cuiva în strună . 2. ( Reg . ) Nume dat unor instrumente sau unor părți ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a ține

 

ILUSTRAȚIE

... ILUSTRÁȚIE , ilustrații , s . f . 1. Imagine desenată sau fotografiată destinată să explice sau să completeze un text . 2. ( În sintagma ) Ilustrație muzicală = a ) acompaniament , fond muzical sau efecte sonore care însoțesc un film mut , un spectacol de teatru , o evocare literară etc . ; b ) fragmente sau bucăți muzicale executate ca ...

 

JOTĂ

... JÓTĂ , jote , s . f . Dans popular spaniol cu mișcări repezi și cu acompaniament

 

MANDOLINATĂ

... MANDOLINÁTĂ , mandolinate , s . f . Serenadă cântată cu acompaniament

 

MELODRAMĂ

MELODRÁMĂ , melodrame , s . f . 1. Dialog cântat în tragedia antică greacă , între un corifeu și un personaj . 2. Dramă care utiliza acompaniamentul muzical pentru a marca intrarea sau ieșirea personajelor din scenă . 3. Operă dramatică în care acțiunea complicată , neverosimilă , cu scene pline de groază , alternează cu scene comice , convenționale , de un patetism violent , rezervându - se un loc însemnat

 

MONTAJ

MONTÁJ , montaje , s . n . 1. Montare ^1 ; ( concr . ) ansamblu , sistem rezultat în urma unei montări . 2. Reunire a unor imagini ( picturale , grafice , fotografice ) independente sau a unora care fac parte dintr - o compoziție pentru a obține un ansamblu ; ( concr . ) ansamblu realizat astfel . 3. Fază finală în tehnica de lucru a unui film , care cuprinde selectarea scenelor , stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor , mixajul cu acompaniamentul sonor etc . în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului . 4. Combinarea într - o ordine succesivă logică și într - un tot unitar , a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr - o operă literară , dintr - o compoziție muzicală etc . , în vederea unei transmisiuni radiofonice , de televiziune sau pentru un spectacol . Montaj

 

OMOFONIE

OMOFONÍE , omofonii , s . f . 1. Însușirea de a fi omofon . 2. Factură a unei piese muzicale caracterizată prin predominarea unei voci sau a unei melodii asupra celorlalte ( care formează

 

PERCUȚIONIST

PERCUȚIONÍST , percuționiști , s . m . Persoană care asigură acompaniamentul la un instrument de percuție . [ Pr . : - ți -

 

RECITATIV

... RECITATÍV , recitative , s . n . Gen de muzică vocală ( executată de solist ) , cu sau fără acompaniament

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>