Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AL

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 4737 pentru AL.

SCOARȚĂ

... SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală ; coajă ...

 

SCRUPUL

... SCRÚPUL , scrupule , s . n . Sentiment foarte dezvoltat al cinstei , al moralei , al corectitudinii , al

 

SENS

... SENS , sensuri , s . n . 1. Înțeles ( al unui cuvânt , al unei expresii , al unei forme sau al unei construcții gramaticale ) ; semnificație . 2. Temei rațional ; logică , rost , rațiune , noimă . Sensul vieții . 3. Direcție , orientare . 4. ( Mat . , Fiz . ) Fiecare dintre cele două posibilități de ...

 

SFÂRC

... SFÂRC , sfârcuri , s . n . 1. Vârful moale , ( cartilaginos ) și elastic al unor organe ; spec . mamelon . 2. Vârf flexibil ( al mustăților , al cozii animalelor , al

 

SPIRIT

... SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică ... a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere ...

 

STILISTIC

... Ă , stilistici , - ce , adj . , s . f . 1. Care ține de stil ( I 1 ) , privitor la stil ; privitor la mijloacele de exprimare afectivă , la caracterul afectiv al expresiei . 2. S . f . Disciplină care studiază mijloacele de exprimare ale unei colectivități , ale unui domeniu de activitate , ale unui scriitor din punctul de vedere ...

 

TRIOLET

... TRIOLÉT , triolete , s . n . 1. Poezie de opt ( sau șapte ) versuri ( de câte opt silabe fiecare ) , în care primul vers este identic cu al patrulea și cu al șaptelea , iar al doilea cu al optulea . 2. Grup de trei note de valoare egală , care se execută în timpul necesar pentru executarea a două dintre ele . [ Pr . : tri ...

 

VARIAȚIE

... variat ; trecere de la o formă la alta ; aspect variabil , schimbător . 2. ( În forma variațiune ) Modificare a unei teme muzicale sub raportul melodiei , al ritmului , al măsurii , al armoniei , al

 

ȘAISPREZECELEA

... ȘÁISPREZECELEA , - ZECEA - ZECEA num . ord . ( Precedat de art . " al " , " a " ; adesea adjectival ) Care se află între al cincisprezecelea si al

 

ȘAIZECILEA

... ȘAIZÉCILEA , - ZÉCEA - ZÉCEA num . ord . ( Precedat de art . " al " , " a " ; adesea adjectival ) Care se află între al cincizeci și nouălea și al

 

ȘAPTELEA

... ȘÁPTELEA , ȘÁPTEA num . ord . ( Precedat de art . " al " , " a " ; adesea adjectival ) Care se află între al șaselea și al

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>