Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCOOLIC
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 65 pentru ALCOOLIC.
BÓTĂ^2 , bote , s . f . ( Reg . ) Bâtă . BÓTĂ^1 , bote , s . f . 1. Vas din doage de lemn înalt ca o cofă și înfundat la amândouă capetele , cu o mică deschidere pe capacul de deasupra , care servește pentru transportarea apei sau pentru păstrarea băuturilor alcoolice . 2. ( Reg . ) Doniță . - Et .
BRASERÍE , braserii , s . f . Local în care se servesc preparate culinare , specialități de patiserie și de cofetărie , băuturi alcoolice ( fine ) și răcoritoare , cafea
CĂMINÁR , căminari , s . m . Slujitor însărcinat , în evul mediu , în Moldova și apoi în Țara Românească , cu perceperea unor dări ( la început numai pe vânzarea cerii ) . - Camănă ( înv . " dare anuală asupra băuturilor alcoolice " < sl . ) + suf . -
CAFÉ - BÁR , cafe - baruri , s . n . Local în care se servesc cafele și băuturi alcoolice . - Cafe [ nea ] +
CAFENEÁ , cafenele , s . f . Local public în care se consumă cafea sau , p . ext . , ceai , băuturi alcoolice , prăjituri
CAPITÓS , - OÁSĂ , capitoși , - oase , adj . ( Franțuzism înv . ; despre o băutură alcoolică ) Care
CHERRY - BRANDY - BRANDY s . n . Băutură alcoolică preparată din cireșe . [ Pr . : céri - bréndi ] - Cuv .
CHIOR , CHIOÁRĂ , chiori , chioare , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care vede numai cu un ochi ; căruia îi lipsește un ochi . 2. ( Reg . ; adesea substantivat ) Orb . 3. ( Adesea substantivat ) Care nu vede bine . 4. ( Adesea substantivat ) Sașiu . 5. Fig . ( Despre surse de lumină ) Care dă o lumină slabă , insuficientă ; ( despre lumină ) slab . 6. ( În expr . ) Apă chioară = a ) nume dat în ironie unor alimente lichide sau unor băuturi alcoolice prea diluate ; b ) vorbe lipsite de conținut . A nu avea para chioară sau ( rar , substantivat ) a nu avea chioară în pungă = a nu avea nici un
CÍDRU s . n . Băutură alcoolică obținută prin fermentarea mustului de mere ( sau a altor
CIOCÁN^1 , ciocane , s . n . 1. Unealtă formată dintr - un corp de metal , de lemn , de cauciuc dur etc . , de forme și dimensiuni variate , prevăzută cu un mâner , folosită , manual sau mecanic , la bătut sau la prelucrat materiale rezistente . 2. Nume dat unor obiecte sau instrumente asemănătoare ca formă cu ciocanul ( 1 ) . 3. Unul dintre cele trei oscioare care alcătuiesc urechea medie . 4. ( În sintagma ) Ciocan de foc = bombardament de artilerie intens și de scurtă durată . CIOCÁN^2 , ciocane , s . n . ( Pop . ) Păhărel în formă de sticluță , cu gâtul strâmt și lung , din care se bea o băutură alcoolică . V. cinzeacă . CIOCÁN^3 , ciocani , s . m . ( Reg . ) Știulete de porumb ( curățăt sau nu de boabe ) ;
CÓCTEIL , cocteiluri , s . n . 1. Băutură preparată dintr - un amestec de băuturi alcoolice ( cu ingrediente ) . 2. Recepție de proporții mai modeste . [ Scris și :