Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARISTOCRAȚIE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ARISTOCRAȚIE.
ARISTOCRÁTIC , - Ă , aristocratici , - ce , adj . Care aparține aristocrației , propriu aristocrației ;
ANTIARISTOCRÁTIC , - Ă , antiaristrocratici , - ce , adj . ( Despre atitudini , manifestări etc . ) Care este împotriva aristocratismului sau aristocrației . [ Pr . : - ti -
ARISTOCRÁT , - Ă , aristocrați , - te , s . m . și f . Persoană care aparține aristocrației ; p . ext .
BOIÉR , boieri , s . m . 1. Mare stăpân de pământ ( care deținea , uneori , și o funcție înaltă în stat ) ; persoană din aristocrația feudală ; nobil ; p . ext . stăpân . 2. ( Înv . ) Titlu de politețe ( echivalând cu " domnule " ) , adresat persoanelor înstărite , celor cu funcții administrative
EUPATRÍD , eupatrizi , s . m . Membru al aristocrației gentilice în Atica . [ Pr . : e -
HANÂMĂ , hanâme , s . f . ( Înv . ) Femeie din aristocrația
ICONOCLÁSM s . n . Mișcare socială , politică și religioasă din sec . VIII - IX , în Imperiul Bizantin , care , sub forma luptei împotriva cultului icoanelor , a fost îndreptată împotriva aristocrației laice și
... societatea medievală ) pe posesorii de feude și de titluri ereditare sau pe foștii feudali și pe descendenții lor , care au păstrat unele privilegii de castă ; aristocrație
PATRICIÁN , - Ă , patricieni , - e , subst . 1. S . m . și f . ( În Roma antică ) Membru al comunității gentilice , iar mai târziu al aristocrației gentilice , care se bucura de toate drepturile și privilegiile ; patriciu ( 2 ) ; p . gener . nobil , senior , aristocrat . 2. S . m . Cârnat preparat din carne de vită tocată , cu condimente , care se consumă fript pe grătar . [ Pr . : - ci -
SPAHÍU^2 , spahii , s . m . Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii . SPAHÍU^1 , spahii , s . m . Soldat dintr - un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocrației