Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARȘIȚĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 23 pentru ARȘIȚĂ.

PÂRJOL

... PÂRJÓL , pârjoluri , s . n . 1. Foc mare și iute ; incendiu violent și mistuitor . 2. Căldură mare și înăbușitoare ; arșiță

 

PÂRJOLI

PÂRJOLÍ , pârjolesc , vb . IV . 1. Tranz . A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A arde , a mistui în flăcări o ființă . 3. Intranz . ( Despre soare ) A încălzi peste măsură ; a arde , a dogorî . 4. Tranz . ( Despre soare ) A ofili , a veșteji , a usca din cauza arșiței prea

 

PÂRLIT

PÂRLÍT^2 , - Ă , pârliți , - te , adj . 1. Ars ușor , numai la suprafață . 2. ( Despre oameni sau despre părți ale corpului lor ) Cu pielea înnegrită de soare ; înnegrit , bronzat . 3. ( Despre vegetație ) Ofilit , veștejit , uscat din cauza arșiței . 4. Fig . ( Fam . ; despre oameni ) Sărac , nevoiaș ; necăjit , amărât . PÂRLÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) pârli ; pârlire . - V.

 

PĂLI

... pârli . 3. Intranz . și refl . ( Despre plante ) A se ofili , a se usca , a se îngălbeni ( de frig , de arșiță etc . ) . PĂLÍ^2 , pălesc , vb . IV . Intranz . 1. A deveni palid , a se îngălbeni la față ( de emoție , din cauza unei ...

 

PĂLIT

... 1. ( Despre oameni ) Palid . 2. ( Despre lumină sau corpuri luminoase ) Lipsit de strălucire ; stins . - PĂLÍT , - Ă , păliți , - te , adj . ( Despre plante ) Îngălbenit , ofilit , veștejit ( de arșiță

 

POJAR

... n . 1. Boală contagioasă ( la copii ) , caracterizată prin apariția unor pete roșii pe piele ; rujeolă . 2. ( Înv . și reg . ) Foc mare ; incendiu . 3. Căldură mare , arșiță

 

PRIPEALĂ

... PRIPEÁLĂ , pripeli , s . f . Faptul de a ( se ) pripi . 1. Grabă mare ; precipitare . 2. ( Înv . și reg . ) Căldură mare și dogoritoare ; arșiță

 

STRAPAȚ

... STRAPÁȚ , strapațuri , s . n . ( Reg . ) Arșiță

 

SUB

SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = ...

 

TOROPEALĂ

... TOROPEÁLĂ , toropeli , s . f . 1. Stare de amorțeală , de buimăceală ( premergătoare somnului ) ; somnolență . 2. Căldură mare ; arșiță

 

VIPIE

... VÍPIE , vipii , s . f . ( Reg . ) 1. Căldură mare , arșiță

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>