Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AUREOLĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru AUREOLĂ.

AUREOLA

AUREOLÁ , aureolez , vb . I . Tranz . 1. A înconjura cu o aureolă . 2. Fig . A încununa , a glorifica ( pentru calitățile sale ) . [ Pr . : a - u - re -

 

AUREOLAT

AUREOLÁT , - Ă , aureolați , - te , adj . 1. Înconjurat cu o aureolă . 2. Plin de glorie , de faimă . [ Pr . : a - u - re -

 

AUREOLARE

... AUREOLÁRE , aureolări , s . f . Acțiunea de a aureola și rezultatul ei . [ Pr . : a - u - re - o - ] - V. aureola

 

AURĂ

ÁURĂ s . f . ( Livr . ; adesea fig . ) Nimb , aureolă ( 1 ) . ( Med . ) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie . [ Pr . : a -

 

NIMB

NIMB , nimburi , s . n . 1. Cerc ( luminos ) convențional cu care sunt înconjurate , în pictura bisericească , capetele sfinților și , în general , în artele plastice capetele unor personaje importante ; aureolă ; p . gener . cerc luminos ; zonă luminoasă , strălucitoare . 2. Fig . ( Aspect , semn , manifestare care marchează ) prestigiu , măreție , glorie ,