Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȘEZA
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 409 pentru AȘEZA.
DÍNTE , dinți , s . m . 1. Fiecare dintre organele osoase mici , acoperite cu un strat de smalț , așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe , a mesteca și a fărâmița alimentele ; p . restr . fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor . 2. Fiecare dintre crestăturile , zimții , proeminențele ( ascuțite și regulate ) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină ; fiecare dintre colții pieptenului , ai greblei , ai grapei etc . 3. Înălțime stâncoasă , izolată , cu pereții abrupți ;
GRADÉN , gradenuri ( gradene ) , s . n . 1. Treaptă înaltă , așezată la baza unui edificiu . 2. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru , stadion etc . , pe care sunt așezate băncile sau
... INSTALÁ , instalez , vb . I . 1. Tranz . A monta , a așeza o instalație , o aparatură tehnică , o mașină etc . 2. Tranz . și refl . A ( se ) așeza
MARCHÍZĂ , marchize , s . f . I. Soție sau fiică de marchiz . II. 1. Acoperiș ( de sticlă ) prins într - o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii . 2. Încăpere cu ( acoperiș și ) pereți cu numeroase geamuri , așezată la intrarea unei case . 3. Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi . III. Tip de inel de podoabă cu montură de pietre de formă
OPÚNE , opún , vb . III . 1. Tranz . A pune în fața cuiva sau a ceva , ca împotrivire , un lucru , un argument etc . 2. Tranz . A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate în evidență , prin comparație , deosebirile dintre ele . 3. Refl . ( Despre unghiuri ) A fi așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) a fi așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri . [ Prez . ind . și : ( reg . )
PASÁJ , pasaje , s . n . 1. Spațiu amenajat între două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul străzii , pe care trec pietoni sau , rar , vehicule dintr - o stradă în alta ; p . gener . loc de trecere . 2. Fragment dintr - un text scris . 3. Migrațiune periodică a păsărilor . 4. Trecere a metalelor , a fibrelor textile etc . printre doi sau mai mulți cilindri metalici așezați în laminor la distanță reglabilă și care se rotesc în sens invers . [ Var . : ( rar ) paságiu s .
POZÍȚIE , poziții , s . f . 1. Loc pe care îl ocupă cineva sau ceva ( în raport cu altcineva sau cu altceva ) ; fel , mod în care este așezat cineva sau ceva ( în spațiu ) ; p . ext . peisaj din natură . 2. Teren , loc pe care sunt așezate trupele pe front sau vasele de război pe mare și folosit ca bază de atac sau de apărare . 3. Atitudine , ținută . 4. ( Fam . ; despre femei ; în expr . ) A fi în poziție - a fi gravidă . 5. Condiție , situație , stare în care se găsesc cineva sau
... a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan ...
SAMÁR , samare , s . n . 1. Șa mare de povară , fără scări , care se pune pe măgari și pe catâri ; p . ext . încărcătură care se așează pe spatele unui animal de povară . 2. Bucată de scândură având pe una din fețe o mică platformă , care servește la transportarea cărămizilor pe schele . 3. Laț de sprijin pe care se așează căpriorii acoperișului unei
SCÁRĂ , scări , s . f . I. 1. Obiect ( de lemn , de fier , de frânghie etc . ) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele , unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în care călărețul își sprijină piciorul . II. 1. Succesiune , șir , serie ordonată de elemente ( mărimi , cifre etc . ) așezate în ordine crescândă , descrescândă sau cronologică , servind la stabilirea valorii a ceva . 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente ( termometru , barometru etc . ) , formând o linie gradată , cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile . 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară întinsă ( sau largă ) = în măsură mare , ...
SIMÉTRIC , - Ă , simetrici , - ce , adj . 1. ( Despre lucruri sau forme ) Care prezintă simetrie ( 1 ) , care se caracterizează prin simetrie , ale cărui părți sunt așezate cu simetrie ; ( despre elemente care alcătuiesc un tot ) care este așezat într - o anumită ordine ; cu simetrie ( 1 ) . 2. Spec . ( Mat . ; despre două puncte aparținând aceleiași figuri geometrice sau la două figuri diferite ; p . ext . despre două figuri geometrice ) Care prezintă simetrie (