Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BROASCĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 37 pentru BROASCĂ.

BOU

... și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască , una având pe pântece pete roșii ( Bombinator igneus ) , iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ...

 

BROȘTESC

... BROȘTÉSC , - EÁSCĂ , broștești , adj . ( Rar . ) Broscăresc . - Broască

 

BROATEC

BROÁTEC , broateci , s . m . Animal amfibiu înrudit cu broasca , de culoare verde , cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor ; buratic , brotac , brotan ( Hyla

 

BROSCĂRIȚĂ

... BROSCĂRÍȚĂ , broscărițe , s . f . Plantă erbacee acvatică cu flori verzui ; iarba șarpelui , limba - apei ( Triglochin palustris ) . - Broască

 

BROSCARIȚĂ

... BROSCÁRIȚĂ , broscarițe , s . f . Denumire dată mai multor specii de plante erbacee acvatice cu flori hermafrodite , albe - verzui , dispuse în spice ; notătoare ( Potamogeton ) . - Broască

 

BROSCUȚ

... BROSCÚȚ , broscuți , s . m . ( Rar ) Pui ( mascul ) de broască

 

CĂMAȘĂ

CĂMÁȘĂ , cămăși , s . f . 1. Îmbrăcăminte ( de pânză , mătase etc . ) care se poartă pe piele , acoperind partea superioară a corpului . 2. Membrană , înveliș ( subțire ) , căptușeală care îmbracă diferite obiecte , piese etc . 3. Compus : cămașa - broaștei = algă verde de apă dulce de forma unei rețele , alcătuită din celule lungi , cilindrice ( Hydrodictyon reticulatum ) . [ Var . : căméșă s .

 

CARET

... CARÉT , careți , s . m . Broască

 

CHEIE

CHÉIE , chei , s . f . 1. Obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt . 2. Fig . Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva ; explicație , dezlegare . 3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele . 4. ( Muz . ) Semn convențional pus la începutul portativului , pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime , și , prin aceasta , a tuturor celorlalte note . Cheia sol . 5. ( La pl . ) Vale îngustă , lipsită de albie majoră , între doi pereți înalți și abrupți , acolo unde apa râului , întâlnind roci compacte , exercită o puternică eroziune în adâncime . Cheile Turzii . 6. ( În sintagma ) Cheie de boltă ( sau de arc ) = bolțar , de obicei decorat , situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc , având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare ; fig . element de bază care explică sau dezleagă o problemă ;

 

CIFRU

CÍFRU , cifruri , s . n . 1. Sistem de semne convenționale cu care se transmit comunicări secrete . 2. Combinație de cifre sau de litere cu ajutorul căreia se pot deschide unele broaște sau lacăte cu închizătoare

 

CLANȚĂ

CLÁNȚĂ , clanțe , s . f . 1. Mâner metalic montat la broasca ușii sau a porții , care prin apăsare , face să funcționeze mecanismul de închidere și de deschidere al acestora ; clampă . 2. Fig . ( Peior . și fam . )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>