Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRUSCA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 149 pentru BRUSCA.
ȚICUÍ , pers . 3 țicuiește , vb . IV. Intranz . ( Reg . ; despre undiță ) A face o mișcare bruscă atunci când peștele mușcă din momeală ; a zvâcni . - Et .
... ȚIVLÍC interj . ( Pop . ) Cuvânt care imită zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trase brusc
ȚOP interj . 1. Exclamație care însoțește o săritură , o mișcare bruscă sau ( rar ) care sugerează o cădere . 2. Exclamație care se rostește la sosirea cuiva sau la intervenția neașteptată a
ȚUȘTI interj . Cuvânt care sugerează mișcarea bruscă și precipitată a unei ființe care sare , care țâșnește ( de ) undeva . [ Var . : țâști , țâșt interj . ] -
A ^5 - Element de compunere care indică absența , excluderea etc . Amoral , anhidru . [ Var . : an - ] A ^4 prep . ( Formează numerale distributive ) . De câte . . . 3 saci a 80 de kg . A ^3 prep . 1. ( Precedă infinitivul scurt ca formă - tip a verbului ) A lucra . 2. ( Exprimă un raport de comparație sau de asemănare ) Miroase a pământ . 3. ( Intră în compunerea unor adverbe , locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot ) De - a dreapta , atoatevăzător , atotputernic . A ^2 interj . Exclamație care exprimă : surprindere , admirație , entuziasm ; plăcere , satisfacție ; necaz , supărare ; regret ; indignare , reamintirea bruscă a unui lucru omis ; ah ( 2 ) . A ^1 s . m . invar . Prima literă a alfabetului limbii române ; sunetul notat cu această literă ( vocală deschisă nerotunjită
ABSÉNȚĂ , absențe , s . f . 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle . 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței ; leșin . 3. Lipsă de atenție , distracție , indiferență a
... drept de ajunge până într - un loc sau pâna la o persoană ; p . ext . intrare . 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc
AMBARDÉE , ambardee , s . f . Îndepărtare bruscă și involuntară a unei nave din drumul urmat , datorită curenților marini sau
... apostrofe , s . f . 1. Imputare , mustrare adresată cuiva ( pe un ton violent ) . 2. Figură retorică sau de stil prin care oratorul sau scriitorul , întrerupându - și brusc
ATÁC , atacuri , s . n . 1. Ofensivă a unor forțe armate care urmărește nimicirea sau prinderea inamicului și distrugerea unor obiective ale acestuia ; ( în special ) moment culminant al acestei ofensive . 2. Agresiune împotriva unei persoane , unui stat etc . 3. Inițiativă într - un joc sportiv . 4. Acțiune violentă și susținută ( prin manifestații , prin scris etc . ) împotriva unei situații , unei teorii etc . sau împotriva celor care le susțin . 5. Apariție bruscă și puternică a unei boli . 6. ( Fon . ) Mișcare articulatorie a coardelor vocale , care marchează începutul pronunțării unei
AUTOCÓRĂ , autocore , s . f . , adj . ( Plantă ) care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor . [ Pr . : a -