Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARACTER

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 790 pentru CARACTER.

PROBABILITATE

PROBABILITÁTE , probabilități , s . f . 1. Caracterul sau însușirea a ceea ce este probabil ; fapt , întâmplare probabilă , posibilă . 2. ( Mat . ) Mulțime numerică prin care se exprimă caracterul aleatoriu ( posibil sau nesigur ) al unui eveniment , al unui

 

RASĂ

RÁSĂ^2 , rase , s . f . Haină de postav , largă și lungă până la călcâie , pe care o poartă preoții , călugării și călugărițele pe deasupra îmbrăcămintei . RÁSĂ^1 , rase , s . f . 1. Grup de indivizi aparținând aceleiași specii de microorganisme , plante , animale , cu caractere comune , constante , conservate ereditar , care se deosebesc de alte varietăți din aceeași specie prin anumite caractere specifice . 2. Fiecare dintre grupurile biologice de populații , caracterizate prin culoarea părului , a pielii și prin alte particularități

 

RECEPȚIE

... Tehn . ) Primire a unei anumite forme de energie pentru a o transforma în altă formă de energie . 3. Reuniune , banchet cu caracter , festiv ( În cercurile oficiale ) . 4. ( înv . ) Primire , întâmpinare ( cu caracter

 

REFORMĂ

... REFÓRMĂ , reforme , s . f . 1. Transformare politică , economică , socială , culturală , cu caracter limitat sau de structură , a unei stări de lucruri , pentru a obține o ameliorare sau un progres ; schimbare în sânul unei ...

 

REFRACTAR

REFRACTÁR , - Ă , refractari , - e , adj . 1. ( Despre materiale ) Care rezistă la temperaturi înalte fără a - și schimba structura , compoziția și caracterele . 2. Fig . ( Despre oameni , caractere etc . ) Care se împotrivește la ceva , care opune rezistență față de ceva , care nu este receptiv la

 

SPIRIT

... materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de ...

 

UNCIAL

... UNCIÁL , - Ă , unciale , adj . Scriere uncială ( În sintagmele ) = scriere cu litere majuscule derivate din literele romane capitale ( și deosebindu - se de acestea prin rotunjimea formelor ) . Caracter

 

VOCALIZĂ

... VOCALÍZĂ , vocalize , s . f . 1. Executare a unui text muzical vocal ( cu caracter de exercițiu ) prin înlocuirea denumirii notelor cu vocale , de preferință a sau o . 2. Piesă muzicală fără cuvinte , uneori cu caracter

 

ÎNCHIS

ÎNCHÍS^2 , - Ă , închiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , ferestre , capace etc . ) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat ( prin balamale ) . 2. ( Despre obiecte care se pot desface ) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate . împreunate . 3. ( Despre instituții , întreprinderi , localuri ) Care și - a întrerupt temporar sau definitiv activitatea . 4. ( Despre curți , terenuri ) Îngrădit , împrejmuit . 5. Fig . ( Despre ședințe , adunări ) Care se ține într - un cerc restrâns , fără participarea unor persoane străine de organizația , de societatea etc . respective . 6. ( Despre oameni ) Care este ținut în închisoare ; deținut . 7. Fig . ( Despre oameni și despre caracterul lor ) Retras , izolat . 8. ( Despre cer ) Înnorat , întunecat ; ( despre vreme ) cu cerul înnorat ; urât , ploios . ÎNCHÍS^1 s . n . Închidere . - V.

 

ÎNRUDI

ÎNRUDÍ , înrudesc , vb . IV . Refl . recipr . 1. A fi sau a deveni rudă cu cineva ; a se înnemuri . 2. Fig . A avea caractere ( esențiale ) comune cu cineva sau cu ceva . - În +

 

ÎNRUDIT

ÎNRUDÍT , - Ă , înrudiți , - te , adj . 1. Care este sau a devenit rudă cu cineva . 2. Fig . Care prezintă caractere ( esențiale ) comune cu cineva sau cu ceva ; care are afinitate cu cineva sau cu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>