Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CETATE

 Rezultatele 21 - 27 din aproximativ 27 pentru CETATE.

SERHAT

... SERHÁT , serhaturi , s . n . ( Înv . ) Cetate

 

STRATEG

STRATÉG , strategi , s . m . 1. Comandant militar în unele cetăți ale Greciei antice ; fiecare dintre cei zece magistrați supremi ai Atenei , aleși pe o durată de un an . 2. Comandant de oști , bun cunoscător al

 

SUB

SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = ...

 

TIRAN

TIRÁN , - Ă , tirani , - e , subst . , adj . 1. S . m . Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din antichitate ( care guverna cu cruzime ) ; p . gener . șef de stat care conduce în mod absolut ; despot . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care încearcă să - și impună voința în orice împrejurare , care asuprește pe cei din jur ; ( om ) crud ,

 

VOIEVOD

VOIEVÓD , voievozi , s . m . 1. ( În evul mediu ) Titlu dat domnilor Moldovei și Țării Românești , precum și guvernatorului Transilvaniei ( până în 1571 ) , domn , vodă ; p . ext . principe ; persoană care avea acest titlu . 2. ( Înv . ) Comandant de oaste ; căpitan . 3. Mai - marele unei cetăți , al unui ținut ; guvernator ; p . ext . boier de rang mare . 4. Căpetenie a unei cete sau a unui sălaș de țigani . [ Var . : voivód s .

 

ZAMCĂ

... ZÁMCĂ , zămci , s . f . ( În evul mediu , în Moldova ) Întăritură , construcție întărită , fortăreață , cetate

 

ZIMȚ

... pe muchia unor monede . 2. ( Înv . ) Fiecare dintre crestăturile situate în partea de sus a unui zid , a unui turn de cetate

 

<<< Anterioarele