Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMBINAT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 64 pentru COMBINAT.

BIATLON

BIATLÓN , biatloane , s . n . Probă sportivă care constă din două încercări atletice combinate : parcurgere a 20 km pe schiuri și tragere la țintă a 20 de focuri în diverse puncte situate de - a lungul traseului . [ Pr . : bi -

 

BRICHETĂ

BRICHÉTĂ^2 , brichete , s . f . 1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent , în forme geometrice regulate ( paralelipipedice , ovoidale etc . ) , în vederea transportului , a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare . 2. ( În sintagma ) Brichetă furajeră = furaj combinat , în stare presată , folosit pentru hrana cabalinelor , bovinelor și ovinelor . BRICHÉTĂ^1 , brichete , s . f . Mic aparat ( de buzunar ) pentru aprins (

 

CAȘEU

CAȘÉU , cașeuri , s . n . ( Cin . ) Mască folosită în filmarea combinată , pentru a se acoperi partea din cadru care nu trebuie să

 

CICLOCROS

CICLOCRÓS , ciclocrosuri , s . n . Probă sportivă combinată de ciclism și

 

COLA

... COLÁ^3 , colez , vb . I . Tranz . și refl . ( Franțuzism ) 1. Tranz . și refl . A ( se ) combina , a ( se ) asorta . 2. Refl . A trăi în concubinaj . 3. Refl . ( Despre îmbrăcăminte ) A se lipi de corp . CÓLA ...

 

COLAT

COLÁT , - Ă , colați , - te , adj . 1. Care este combinat sau asortat . 2. Care trăiește în concubinaj . 3. ( Despre îmbrăcăminte ) Care este lipit de corp . - V. cola ^

 

COLESTEROL

COLESTERÓL s . m . Substanță care se găsește , liberă sau combinată , în untura de pește , în bilă , sânge , țesut nervos , gălbenuș de ou și care reglementează permeabilitatea față de lichide a membranelor celulare ;

 

COMBAINĂ

COMBÁINĂ s . f . v .

 

COMBINAGIU

... COMBINAGÍU , combinagii , s . m . ( Peior . ) Persoană care face tot felul de combinații ( 2 ) ( necinstite ) . - Combina

 

COMBINARE

... COMBINÁRE , combinări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) combina ; îmbinare , împreunare ; combinație . 2. ( Mat . ; la pl . ) Totalitatea grupurilor care se pot alcătui cu un număr dat de elemente ( alese dintr - un număr mai mare ...

 

COMBINATOR

COMBINATÓR , - OÁRE , combinatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care combină , care determină o combinație . 2. S . n . Aparat care poate realiza combinații de asociație între mașini , aparate și instrumente

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>