Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMPETENȚĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 23 pentru COMPETENȚĂ.

DECLINATORIU

DECLINATÓRIU , - ÓRIE , declinatorii , adj . Care respinge competența unei instanțe sau contestă o

 

INCOMPETENȚĂ

... INCOMPETÉNȚĂ , incompetențe , s . f . Lipsă de competență

 

JUDECĂTORIE

JUDECĂTORÍE , judecătorii , s . f . Instituție judecătorească având competența de a soluționa ( în primă sau în ultimă instanță ) anumite pricini prevazute de lege ; clădire unde se află sediul acestei

 

NEPRICEPERE

... NEPRICÉPERE , nepriceperi , s . f . 1. Lipsă de iscusință , de îndemânare , de destoinicie , de competență

 

NEPRICEPUT

... NEPRICEPÚT , - Ă , nepricepuți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu se pricepe să facă ceva , care este lipsit de iscusință , de îndemânare sau de competență într - o acțiune ; neîndemânatic , stângaci . 2. ( Adesea substantivat ) Care nu pricepe , nu înțelege sau înțelege greu ceva ; p . ext . lipsit de minte , de judecată ; prost ...

 

OFICIALITATE

OFICIALITÁTE , oficialități , ( 1 ) s . f . 1. Persoană oficială ; ( la pl . ) autoritățile dintr - o țară , dintr - un oraș ; reprezentanții oficiali ai autorității . 2. ( Jur . ; în sintagma ) Principiul oficialității = principiu de bază al dreptului procesual penal , potrivit căruia procurorul și organele de urmărire penală , precum și instanțele penale pot să săvârșească din oficiu orice act care intră în competența lor . 3. Caracter oficial , calitate , ținută , atitudine oficială . [ Pr . : - ci -

 

PEDANT

... PEDÁNT , - Ă , pedanți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Cu pretenții de erudiție și de competență deosebită ; meticulos ; minuțios peste măsură ; pedantic , pedantesc . 2. S . m . și f . Persoană care face mereu paradă de erudiția sa și care supără prin minuțiozitate ...

 

PEDANTISM

... PEDANTÍSM s . n . Paradă de erudiție și de competență

 

PERTINENT

... se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență

 

PRIVI

PRIVÍ , privesc , vb . IV . 1. Tranz . , intranz . și refl . recipr . A - și îndrepta ochii , privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea ; a se uita . 2. Tranz . și refl . A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . 3. Tranz . ( La pers . 3 ) A se referi la . . . ; a interesa pe cineva ; a fi de competența

 

RECUZA

RECUZÁ , recúz , vb . I . Tranz . A nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător , a unui martor etc . , p . ext . a respinge , a nu recunoaște ceva sau calitatea

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>