Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONCORDANȚĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru CONCORDANȚĂ.
... EXÁCT , - Ă , exacți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este conform cu realitatea , care este în deplină concordanță cu adevărul . II. Adv . 1. În concordanță
ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a aproba . A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete , formând o
... refl . A pune în armonie ^1 sau a deveni armonios , a face să fie sau a fi în concordanță
... BÍNE adv . , s . n . sg . I. Adv . 1. În mod prielnic , în mod favorabil , avantajos , util . 2. În concordanță cu regulile eticii sociale , în mod cuviincios , cum se cere , cuminte . Să te porți bine cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine ...
... CONFORMITÁTE s . f . Raportul dintre două lucruri conforme ; potrivire , concordanță
... CONGRUÉNȚĂ , congruențe , s . f . 1. Acord , concordanță
... al unui post de radio , de televiziune etc . II. 1. Raport , legătură între lucruri , fenomene , organe , părți ale unui întreg care se potrivesc între ele ; concordanță , armonie . 2. ( Lingv . ) Raport constant existent între două unități lingvistice . 3. ( Mat . ) Relație între două mulțimi , conform căreia fiecare element al unei mulțimi este pus ...
... INCONGRUÉNT , - Ă , incongruenți , - te , adj . Care nu este congruent , care nu se potrivește , care nu este în concordanță
... Relație de rudenie , de dragoste sau de prietenie . 3. Contact stabilit și menținut între diferite persoane , instituții , state etc . 4. ( Înv . ) Acord , înțelegere , convenție . 5. Concordanță
... NECONCORDÁNT , - Ă , neconcordanți , - te , adj . Care nu este în concordanță