Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDUCTOR

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 31 pentru CONDUCTOR.

CONDUCTIVITATE

... CONDUCTIVITÁTE s . f . Valoarea rezistenței specifice electrice a unui conductor

 

COULOMB

... COULÓMB , coulombi , s . m . Unitate de măsură pentru sarcina electrică , egală cu cantitatea de electricitate care traversează într - o secundă secțiunea unui conductor

 

CURENTA

... CURENTÁ , pers . 3 curentează , vb . I. Tranz . ( Despre un conductor

 

CURENTAT

... CURENTÁT , - Ă , curentați , - te , adj . ( Despre ființe ) Care a suferit un șoc ( ușor ) atingând un conductor

 

DIPOL

DIPÓL , dipoli , s . m . 1. Circuit electric sau rețea electrică prevăzută cu două borne de acces pentru conectarea la o rețea exterioară . 2. ( În sintagma ) Dipol electric = a ) sistem de două sarcini electrice apropiate , egale și de semn contrar ; b ) antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate

 

ELECTROCALORIC

ELECTROCALÓRIC , - Ă , electrocalorici , - ce , adj . Referitor la căldura dezvoltată sau absorbită în conductoare prin trecerea curentului electric , care aparține acestei

 

ELECTROCINETIC

ELECTROCINÉTIC , - Ă , electrocinetici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție . 2. Adj . Care se referă la electrocinetică ( 1 ) , care aparține

 

ELECTROCONDUCTOR

... ELECTROCONDUCTÓR , - OÁRE , electroconductori , - oare , adj . ( Despre corpuri sau materiale ) Care prezintă conductibilitate electrică . - Electro - + conductor

 

ELECTRODINAMIC

ELECTRODINÁMIC , - Ă , electrodinamici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Referitor la stările și la fenomenele legate de prezența câmpului electromagnetic variabil în timp ; referitor la acțiunile care se exercită între conductoarele parcurse de curenții electrici ; care aparține acestor stări , fenomene și acțiuni . 2. S . f . Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul proprietăților electrice și magnetice ale

 

FIR

FIR , fire , s . n . 1. Produs de torcătorie sau de filatură , de formă lungă și subțire , obținut prin toarcerea unor fibre textile ; p . restr . fibră textilă . 2. Sârmă de telefon , de telegraf etc . , alcătuită din două , uneori din trei conductoare subțiri , izolate și de obicei răsucite ; p . gener . orice corp solid în care lungimea este cu mult mai mare în raport cu dimensiunea secțiunii transversale . 3. Șuviță subțire de aur , de argint etc . , de forma unui fir ( 1 ) , folosită la cusături speciale de podoabă . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Fiecare dintre elementele , de forma unui fir ( 1 ) lung și subțire , care alcătuiesc părul , iarba etc . ; p . ext . exemplar dintr - o specie de plante erbacee de același fel ; ( în special ) floare dintr - o specie de flori de același

 

FOTOREZISTIV

FOTOREZISTÍV , - Ă , fotorezistivi , - e , adj . Care se referă la dependența rezistenței electrice a conductoarelor sau semiconductoarelor de iluminarea suprafeței

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>