Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOȘTINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru CUNOȘTINȚĂ.

CUNOAȘTE

... CUNOÁȘTE , cunósc , vb . III . 1. Tranz . A lua cunoștință de obiectele și de fenomenele înconjurătoare , reflectate în conștiință ; a stabili în chip obiectiv natura , proprietățile unui lucru , relațiile dintre fenomene , a ... interpretare conformă cu adevărul . 2. Tranz . A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului , experienței ; a fi luat cunoștință de ceva . 3. Tranz . A ști , a afla cine este cineva , a identifica ceva ; a fi făcut ...

 

ȘTI

... ȘTI , știu , vb . IV . I. 1. Tranz și intranz . ( Folosit și absol . ) A avea cunoștință ( de . . . ) , a fi informat ( în legătură cu . . . ) , a cunoaște . 2. Tranz . A lua cunoștință de . . . ; a afla , a auzi . 3. Tranz . A cunoaște pe cineva ( din toate punctele de vedere ) . 4. Intranz . A ...

 

ȘTIINȚĂ

... ȘTIÍNȚĂ , științe , s . f . I. 1. Faptul de a avea cunoștință ( de ceva ) , de a fi informat ; cunoaștere . 2. Conștiință . II. 1. Pregătire intelectuală , instrucție ; învățătură , erudiție . 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură ...

 

ÎNVĂȚA

ÎNVĂȚÁ , înv ? ț , vb . I . 1. Tranz . A transmite cuiva ( sistematic ) cunoștințe și deprinderi dintr - un domeniu oarecare ; a iniția pe cineva într - o meserie , știință , artă etc . 2. Tranz . A sfătui , a povățui pe cineva să facă ceva ( arătându - i cum să procedeze ) . 3. Tranz . A dobândi cunoștințe prin studiu , a ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie , o artă , o limbă etc . ; a studia . 4. Tranz . și refl . A ( se ) deprinde , a ( se ) obișnui , a ( se ) familiariza . 5. Tranz . A trage o învățătură , a căpăta

 

CUNOAȘTERE

... conștiință a realității existente independent de subiectul cunoscător . 2. Faptul de a poseda cunoștințe , informații , date asupra unui subiect , asupra unei probleme ; cunoștință

 

ENCICLOPEDIE

ENCICLOPEDÍE , enciclopedii , s . f . 1. Tip de lucrare lexicografică de proporții diferite care tratează sistematic termeni de bază ( nume comune și proprii ) , noțiuni din toate domeniile sau dintr - un anumit domeniu de cunoștințe , fie în ordine alfabetică , fie pe probleme sau pe ramuri . 2. Ansamblu multilateral de cunoștințe

 

EXPERIENȚĂ

EXPERIÉNȚĂ , experiențe , s . f . 1. Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social - istorice , al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară . 2. Verificare a cunoștințelor pe cale practică , prin cercetarea fenomenelor din realitatea

 

NOȚIUNE

... s . f . 1. Formă logică fundamentală a gândirii omenești , care reflectă caracterele generale , esențiale și necesare ale unei clase de obiecte ; concept . 2. Cunoștință generală despre valoarea , sensul , însemnătatea unui lucru ; idee , concepție despre ceva . 3. ( La pl . ) Cunoștințe , principii generale de bază într - un anumit domeniu . [ Pr . : - ți ...

 

ÎNȘTIINȚA

... ÎNȘTIINȚÁ , înștiințez , vb . I . Tranz . A aduce la cunoștință

 

ÎNAINTAT

ÎNAINTÁT , - Ă , înaintați , - te , adj . 1. Care este situat în față . 2. Care se detașează de ceilalți , situându - se înaintea lor prin cunoștințele și prin nivelul său intelectual ; care se conduce după concepția cea mai avansată ; progresist . 3. Avansat în timp ;

 

ÎNCUNOȘTINȚA

... ÎNCUNOȘTINȚÁ , încunoștințez , vb . I . Tranz . A face cunoscut ; a înștiința , a comunica ceva . - În + cunoștință

 

   Următoarele >>>