Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURĂȚAT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 117 pentru CURĂȚAT.

ȘORICI

ȘORÍCI s . n . Piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă . [ Var . : șoríc s . n . ] - Et .

 

ȘTERGĂTOR

ȘTERGĂTÓR , - OÁRE , ștergători , - oare , subst . 1. S . f . Bucată de covor sau împletitură de papură , de sfoară , de material plastic etc . , pe care își șterge cineva picioarele la intrarea în casă . 2. S . f . ( Reg . ) Prosop . 3. S . n . , s . f . Cârpă de șters . 4. S . n . Perie cilindrică cu care se curăță țeava tunului . 5. S . n . Aparat format dintr - una sau din două palete cu muchie de cauciuc care , acționate de un motor , șterg geamul de la parbrizul unui vehicul . 6. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor . - Șterge + suf . -

 

ȚESĂLA

... ȚESĂLÁ , țesál , vb . I . Tranz . 1. A curăța

 

ȚESĂLAT

ȚESĂLÁT^2 , - Ă , țesălați , - te , adj . Curățat , periat cu țesala . - V. țesăla . ȚESĂLÁT^1 s . n . Faptul de a țesăla . - V.

 

ȚESALĂ

ȚESÁLĂ , țesale , s . f . 1. Unealtă de metal dințată , cu care se curăță pielea și părul vitelor , îndeosebi al cailor . 2. Fig . ( Fam . ) Bătaie

 

ALEGE

... dintre mai mulți ; a distinge . 4. Tranz . și refl . A ( se ) împărți formând mai multe grupe . 5. Tranz . A curăța prin selecție . 6. Refl . A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni , a unei împrejurări etc . 7. Refl . A ...

 

AMUȘI

... AMUȘÍ^2 , amușesc vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A curăța

 

ARBIU

... ARBÍU , arbie , s . n . Vergea cu care în trecut se curăța

 

BĂTĂTOR

... 1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care ...

 

BUȘTEAN

BUȘTEÁN , bușteni , s . m . Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere ;

 

BUTUC

BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului . 7. Talpa sau scaunul războiului de țesut . - Et .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>