Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUTĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 38 pentru CUTĂ.

BRĂZDA

... fulgere etc . ) A lăsa urmă , dâră . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Despre fața omului ) A ( se ) zbârci , a ( se ) cuta , a ( se ) rida . 4. Tranz . Fig . ( Despre ape curgătoare , forme de relief etc . ) A străbate dintr - o parte în alta , de ...

 

BRĂZDAT

BRĂZDÁT , - Ă , brăzdați , - te , adj . 1. Acoperit sau străbătut de brazde ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre fața omului ) Cu cute , cu zbârcituri ; zbârcit , ridat ,

 

BRAZDĂ

BRÁZDĂ , brazde , s . f . 1. Fâșie îngustă de pământ , tăiată și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de grâu etc . cosit ; polog ^1 . 4. Strat de legume sau de flori ; răzor ^1 . 5. Urmă , dâră , pârtie . 6. Fig . Zbârcitură , cută a feței ;

 

BUFĂ

BÚFĂ , bufe , s . f . Cută îndoită , fald la un obiect de

 

BURELET

BURELÉT , bureleți , s . m . Cută a pielii , la extremitatea membrelor animalelor , care are rolul de a forma unghiile sau

 

CUTEZA

CUTEZÁ , cutez , vb . I . Tranz . A îndrăzni , a se

 

DESCĂLCA

DESCĂLCÁ , descálc , vb . I . Tranz . A înlătura cu fierul de călcat o cută sau o îndoitură a unei țesături . - Des ^1 - +

 

FALD

FALD , falduri , s . n . Cută formată de o haină largă , o stofă , o pânză , etc . care atârnă . [ Var . : fáldur , s .

 

FRONSEU

FRONSÉU , fronseuri , s . n . Cută a unei rochii , a unei cămăși etc . menținută printr - un

 

GEOSINCLINAL

GEOSINCLINÁL , geosinclinale , s . n . Regiune mobilă a scoarței terestre care suferă , în cursul timpului geologic , o scufundare intensă , însoțită de manifestări vulcanice și de acumulare a unor serii de depozite sedimentare de mare grosime , transformându - se ulterior într - un lanț muntos cutat , ca urmare a mișcărilor tectonice . [ Pr . : ge -

 

HINTERLAND

HÍNTERLAND , hinterlanduri , s . n . 1. Regiune relativ rigidă din punct de vedere tectonic , situată în spatele unui sistem muntos cutat . 2. Teritoriu care gravitează spre un centru economic . 3. Regiune învecinată cu un teritoriu ocupat , folosită ca bază a unor acțiuni expansioniste ; p . ext . coloniile și țările dependente de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>