Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEFORMARE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 60 pentru DEFORMARE.

BIMETAL

BIMETÁL , bimetale , s . n . 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale . 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate , care , prin deformări datorate dilatației termice , pot acționa un

 

BURDUȘIRE

... BURDUȘÍRE , burdușiri , s . f . 1. Acțiunea de a burduși . 2. Deformare

 

CHERATOCON

... CHERATOCÓN , cheratocoane , s . n . ( Med . ) Deformare

 

CONSISTENȚĂ

... de tărie , de soliditate a unui corp , a unei materii etc . ; rezistența opusă de un corp sau de un material la deformare

 

CRESTA

... crestéz , vb . I . 1. Tranz . A face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect ; a efectua crestături prin așchiere , deformare

 

DECALCIFIERE

DECALCIFIÉRE , decalcifieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) decalcifia și rezultatul ei . 1. Demineralizare a țesutului osos și a dinților , urmată de scăderea rezistenței oaselor și de deformări ale acestora . 2. Operație de eliminare a sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire . [ Pr . : - fi - e - - Var . : decalcificáre s . f . ] - V.

 

DEFORMAȚIE

... DEFORMÁȚIE , deformații , s . f . Deformare

 

DESCĂRCA

DESCĂRCÁ , descárc , vb . I . Tranz . 1. A goli , parțial sau în întregime , un vehicul de transport ; a da jos încărcătura . 2. A suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese , unei construcții , unui sistem tehnic etc . care ar putea produce deformarea acestuia . 3. A scoate încărcătura dintr - o armă de foc . 4. Fig . A da curs liber unor stări sufletești , a se elibera sufletește ( împărtășind ceva cuiva ) . 5. A declara în mod oficial că o gestiune a fost corectă și că nu e nimic de imputat

 

DESCOMPUNE

... organice ) A se altera , a se strica ; a putrezi . 3. Refl . Fig . ( Despre oameni ) A - și schimba prin deformare caracterul , înfățișarea morală sau fizică ; ( despre față , trăsături etc . ) a se crispa , a se contracta . [ Perf . s . descompusei , part . descompus ] - Des ...

 

DIFORMARE

... DIFORMÁRE s . f . v . deformare

 

DURITATE

... însușirea de a fi dur ^1 ( 1 ) , proprietate a unui material prin care se exprimă gradul de rezistență la zgâriere , străpungere , deformare . 2. Proprietatea unei ape de a conține săruri ( de calciu și magneziu ) peste limita admisă pentru o apă potabilă sau industrială . 3. ( Atitudine ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>