Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEFĂIMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru DEFĂIMA.

DEFĂIMĂTOR

... DEFĂIMĂTÓR , - OÁRE , defăimători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care defăimează ; de ocară . - Defăima

 

DEFĂIMARE

... DEFĂIMÁRE , defăimări , s . f . Acțiunea de a defăima și rezultatul ei ; bârfire , ponegrire , calomniere ; dispreț , desconsiderare ; umilire , batjocură . - V. defăima

 

ÎNCONDEIA

... ouăle ( de Paști ) , obiectele de ceramică etc . cu desene ( făcute cu condeiul ) . 2. Fig . A vorbi de rău pe cineva ; a defăima

 

ÎNCONDEIAT

ÎNCONDEIÁT^2 , - Ă , încondeiați , - e , adj . 1. ( Despre ouăle de Paști , obiecte de ceramică etc . ) Împodobit cu desene ( făcute cu condeiul ) . 2. Defăimat , calomniat . - ÎNCONDEIÁT^1 s . n . Faptul de a încondeia . - V.

 

BÂRFI

... BÂRFÍ , bârfesc , vb . IV . Tranz . , intranz . și refl . recipr . A ( se ) vorbi de rău , a ( se ) ponegri , a ( se ) defăima

 

BLAMAT

BLÁMAT , - Ă , blamați , - te , adj . 1. Care a fost dezaprobat în mod public . 2.

 

BLASFEMATOR

BLASFEMATÓR , - OÁRE , blasfematori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) ( Persoană ) care defăimează ( cele

 

CALOMNIA

... cineva de rău , a spune lucruri neadevărate despre cineva , a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa ; a defăima

 

CLEVETI

... CLEVETÍ , clevetesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . și fam . ) A calomnia , a ponegri , a bârfi , a defăima

 

DEFĂIMAT

DEFĂIMÁT , - Ă , defăimați , - te , adj . 1. Bârfit , ponegrit , calomniat , blamat ( 2 ) . 2. ( Rar ) Cu reputație proastă , cu nume

 

   Următoarele >>>