Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESF����ARE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru DESF����ARE.
... DESFĂTÁ , desf ? t , vb . I . Refl . A - și petrece timpul într - o stare de mulțumire , de bucurie , de încântare ; a petrece , a ...
DESFĂCÚT^1 s . n . Desfacere . - V. desface . DESFĂCÚT^2 , - Ă , desfăcuți , - te , adj . 1. ( Despre un obiect formând un tot ) Descompus , desprins ( în bucăți ) ; răsfirat , împrăștiat , demontat . 2. ( Jur . ) Anulat . 3. ( Despre haine ) Descheiat ,
DESFĂTÁRE , desfătări , s . f . Faptul de a ( se ) desfăta : plăcere mare ; încântare , delectare ; petrecere , veselie . V.
DESFĂTÁT , - Ă , desfătați , - te , adj . ( Înv . ) 1. Desfătător , 2. ( Despre oameni ) Bucuros , vesel ; înclinat spre plăceri senzuale . - V.
DESFĂTUÍ , desfătuiesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A sfătui pe cineva să nu facă ceea ce avea de gând ; a abate , a opri de la . . . - Des ^1 - + sfătui ( după fr .
DESFĂTUÍRE , desfătuiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a desfătui și rezultatul ei . - V.
... DESFĂȘÁ , desf ? ș , vb . I . Tranz . A desface un copil de fașă sau , p . ext . , de scutecele cu care este înfășat . [ Prez . ind . : desfăș , desfeși ...
... DESFĂȚÁ , desf ? ț , vb . I . Tranz . 1. A scoate fețele sau învelitorile de pânză de pe perne sau de pe plăpumi . 2. ( Reg . ) A ...
DESFĂȘÁRE , desfășări , s . f . Acțiunea de a desfășa și rezultatul ei . - V.
DESFĂȘÁT , - Ă , desfășați , - te , adj . Cu fașa sau cu scutecele desfăcute . - V.
DESFĂȘURÁ , desfășór , vb . I . 1. Tranz . A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit , a desface , a întinde în toată lungimea sau suprafața . 2. Refl . și tranz . Fig . ( Despre locuri și priveliști din natură ) A ( se ) înfățișa , a ( se ) arăta treptat ( în toată amploarea ) ; a ( se ) întinde , a ( se ) așterne până departe . 3. Tranz . A înfăptui o acțiune de durată , pe etape succesive și pe un plan