Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIJMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru DIJMĂ.

DIJMAȘ

... DIJMÁȘ , dijmași , s . m . Țăran iobag obligat să plătească dijmă . - Dijmă

 

DIJMAR

... DIJMÁR , dijmari , s . m . Persoană care strângea dijmele ; dijmuitor . - Dijmă

 

DIJMUI

... DIJMUÍ , dijmuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A aduna dijma . 2. ( Peior . ) A - și face în mod abuziv parte din ceva . - Dijmă

 

BEILIC

... trimiși oficiali ai Porții otomane în țările românești . 2. Vânzare forțată de oi în țările românești , făcută în favoarea sultanului la prețuri fixate de turci ; dijmă

 

COLON

... Muncitor agricol care , inițial liber , muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari , mai târziu începe să fie legat de pământ , să plătească dijmă

 

COLONAT

... caracterizată prin legarea din ce în ce mai strânsă a colonilor ^1 de pământul pe care îl lucrau și pentru care plăteau proprietarilor dijmă

 

DECIMA

... al zecelea soldat . 2. ( Despre războaie , epidemii etc . ) A omorî oameni în număr mare . DÉCIMA^1 s . f . ( În evul mediu , în Transilvania ) Dijmă

 

DESETINĂ

... f . 1. ( În sec . XV - XVIII , în Moldova ) Impozit de zece la sută din produse , mai ales din recolta de la stupii de albine ; zeciuială , dijmă

 

DIJMĂRIT

... DIJMĂRÍT s . n . Dare în bani care se plătea în Țara Românească pentru stupi și pentru porci . - Dijmă

 

GĂLEATĂ

... capacitate pentru lapte , cereale etc . , a cărei valoare a variat în timp , pe regiuni și pe substanțe ; conținutul acestei măsuri . 3. Dijmă

 

   Următoarele >>>