Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DRAC

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 31 pentru DRAC.

AGHIUȚĂ

... AGHIÚȚĂ s . m . ( Fam . și glumeț ) Drac

 

BENGA

BÉNGA subst . ( Fam . ; în expr . ) A - l lua benga ( pe cineva ) = a - l lua dracul , a o păți ; a

 

CAL

CAL , cai , s . m . 1. Animal domestic erbivor , cu copita nedespicată , folosit la călărie și la tracțiune ( Equus caballus ) ; p . restr . armăsar castrat . Calul de dar nu se caută la dinți ( sau în gură ) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt , fără să se mai țină seama de defecte . 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal ( 1 ) ; a ) aparat de gimnastică ; b ) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal ( 1 ) . 3. Compuse : ( Entom . ) calul - dracului ( sau calul - popii , cal - turtit , cal - de - apă ) = libelulă ; ( Iht . ) cal - de - mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului ; căluț de mare , hipocamp ( 2 ) ( Hippocampus

 

DEMON

... DÉMON , demoni , s . m . 1. Diavol , drac

 

DIAVOL

... DIÁVOL , diavoli , s . m . 1. Ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău ; drac

 

DRĂCĂRIE

... DRĂCĂRÍE , drăcării , s . f . ( Pop . și fam . ) Drăcie . - Drac

 

DRĂCIE

... DRĂCÍE , drăcii , s . f . 1. Ștrengărie , poznă , năzbâtie ; drăcovenie , drăcărie . 2. Faptă rea ; blestemăție . 3. Minunăție , ciudățenie . 4. Vrăjitorie , farmec . - Drac

 

DRĂCOS

... DRĂCÓS , - OÁSĂ , drăcoși , - oase , adj . Care se ține de drăcii ; poznaș , ștrengar ; plin de viață , de vioiciune , isteț . - Drac

 

DRĂCOVENIE

... DRĂCOVÉNIE , drăcovenii , s . f . ( Fam . ) Drăcie . - Drac

 

DRĂCUȘOR

... DRĂCUȘÓR , drăcușori , s . m . Diminutiv al lui drac

 

DRĂCULEȚ

... DRĂCULÉȚ , drăculeți , s . m . Drăcușor . - Drac

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>