Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EVOLUA
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru EVOLUA.
CROCODILIÉNI s . m . pl . Ordin de reptile mari cu o anatomie evoluată . [ Pr . : - li -
ECHIMÓZĂ , echimoze , s . f . Pată de culoare roșie - vineție , evoluând până la galben , apărută pe piele prin ieșirea sângelui la suprafață în urma unei lovituri ; vânătaie ,
EUCARIÓTĂ , eucariote , s . f . ( Biol . ) Plantă sau animal evoluat care are nucleu tipic , separat prin membrană . [ Pr . : e - u - ca - ri -
HIDROSADENÍTĂ s . f . Inflamație a glandelor sudoripare , de obicei a celor de la subsuoară , care evoluează sub forma unor abcese
INDUCTÓR , - OÁRE , inductori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre procese fizice ) Care produce sau influențează un alt proces , cu care evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic generator de curent alternativ , cu magneți permanenți , acționat manual și folosit în instalațiile telefonice pentru producerea semnalului de
INDÚS , - Ă , induși , - se , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre fenomene fizice ) Care este produs sau influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent . 2. S . n . Parte componentă a unui sistem electromagnetic în care se produc tensiunile electromotoare induse de câmpul magnetic al
INFRAMICRÓB , inframicrobi , s . m . Microorganism de dimensiuni foarte reduse , puțin evoluat și incomplet organizat , care nu - și poate realiza singur metabolismul și care se găsește ca parazit obligatoriu în celula vie . - Infra ^2 - +
... răspândi ; a se propaga , a se generaliza . III. 1. ( Despre acțiuni , evenimente , fenomene etc . ) A se desfășura , a evolua , a decurge . 2. ( Despre ființe ) A o duce , a - i fi ( bine sau rău ) . 3. A înainta ...
... a sta în cumpănă ; a șovăi , a ezita ; a fluctua . 3. ( Despre un sistem fizic ) A evolua în așa fel încât una sau mai multe dintre mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive și negative , simetrice în raport cu valoarea zero ...
PARALÉL , - Ă , paraleli , - e , adj . , s . f . , paraleluri , ( 5 , 7 ) s . n . 1. Adj . , s . f . ( Dreaptă , plan ) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele ) ; paralelism ( 2 ) . 4. S . f . Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial . 5. S . n . ( Mat . ) Cerc situat pe o suprafață de rotație , obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație . 6. S . f . ( La pl . ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate ( la înălțimi diferite sau identice ) pe stâlpi verticali ; ( la sg . ) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat . 7. S . n . Instrument folosit la trasarea ( pe o piesă a ) unor distanțe sau a unor linii paralele ( 1 ) cu un plan
POLIMETRÍE s . f . Suprapunere de măsuri care evoluează simultan în muzica scrisă pentru două sau mai multe voci și care se caracterizează prin faptul că timpii tari , inițiali , ai măsurilor nu coincid