Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXECUTARE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 158 pentru EXECUTARE.
... ANDANTÍNO adv . ( Indică modul de executare
... ANIMÁTO adv . ( Indică modul de executare
ANTEMĂSURĂTOÁRE , antemăsurători , s . f . Evaluare cantitativă referitoare la o lucrare sau la o operație , făcută ( în scris ) înaintea executării ei . - Ante - + măsurătoare ( după fr . avant -
... ARPÉGIU , arpegii , s . n . ( Muz . ) Executare
... AUTOTIPÍE , autotipii , ( 2 ) s . f . 1. Procedeu de executare a unui clișeu zincografic care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi . 2. Clișeu obținut prin ...
BATERÍE , baterii , s . f . 1. Subunitate de artilerie compusă din patru , șase sau opt tunuri , cu mijloacele de tracțiune , utilajul și personalul necesar . 2. Grup de aparate , de dispozitive sau de piese identice asociate în vederea executării unei operații . 3. Ansamblul instrumentelor de percuție ( într - o orchestră ) . 4. Vas cu gheață în care se află sticle cu
... BURGHIÉRE s . f . Operație de executare
BUTÉLNIC , butelnice , s . n . Burghiu mic întrebuințat de dulgheri , rotari etc . la executarea găurilor cu diametrul până la 30 mm . - Bute + suf . -
CĂSOÁIE , căsoaie , s . f . 1. Augmentativ al lui casă ^1 ( 1 ) . 2. Cămară în care se țin , la țară , lucruri de gospodărie . 3. Element de construcție în formă de cutie ( fără funduri sau cu un singur fund ) , confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat , care se umple cu piatră , cu pământ etc . și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj , a unui dig etc . [ Var . : căsói s . n . ] - Casă + suf . -
CALC , calcuri , s . n . 1. ( În sintagma ) Hârtie de calc = Hârtie translucidă obținută prin măcinarea fină a pastei de hârtie , folosită la executarea desenelor în tuș , pentru a fi apoi copiate pe hârtie heliografică ( ozalid ) . 2. Copia pe hârtie de calc a unui desen ; decalc ( 1 ) . 3. Fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi , după model străin , cuvintelor existente în limbă ori în formarea unor cuvinte ori expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine ; decalc (
CALDARÂMGÍU , caldarâmgii , s . m . ( Înv . ) Muncitor care se ocupă cu executarea