Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXERCITA

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 150 pentru EXERCITA.

COLEGIALITATE

COLEGIALITÁTE s . f . 1. Atitudine , sentimente de ( bun ) coleg ; camaraderesc . 2. Principiu potrivit căruia conducerea unor organe sau organizații este exercitată de mai multe persoane , care iau împreună hotărâri prin votul majorității . [ Pr . : - gi - a - ] - Colegial + suf . - itate ( după germ . Kollegialit�

 

COMPETENȚĂ

... unei cunoașteri adânci a problemei în discuție ; capacitate a unei autorități , a unui funcționar etc . de a exercita

 

CONJUNCTURĂ

CONJUNCTÚRĂ , conjuncturi , s . f . Totalitatea factorilor de ordin obiectiv și subiectiv , de condiții și de împrejurări care exercită o influență asupra evoluției unui fenomen sau asupra unei situații la un moment dat , într - un anumit sector de activitate ; concurs de

 

CONTACTOR

CONTACTÓR , contactoare , s . n . Întrerupător care închide un circuit sub acțiunea unei comenzi de la distanță , menținându - l închis numai atâta timp cât se exercită această

 

CORAZIUNE

CORAZIÚNE , coraziuni , s . f . Acțiunea de eroziune exercitată de vânt prin nisipul transportat prin târâre și în urma căreia iau naștere forme de relief eoliene . [ Pr . : - zi -

 

COROZIUNE

COROZIÚNE , coroziuni , s . f . Proces chimic sau electrochimic de degradare , exercitat la suprafața corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe

 

COTUTORE

COTUTÓRE , - OÁRE , cotutori , - oare , s . m . și f . Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă

 

CURATOR

CURATÓR , curatori , s . m . Persoană care exercită drepturile și execută obligațiile decurgând din

 

DĂSCĂLI

... a mustra , a dojeni , 2. Tranz . A bate capul ( cuiva ) ; a cicăli . 3. Intranz . ( Rar ) A exercita

 

DECEMVIRAT

DECEMVIRÁT , decemvirate , s . n . Formă de guvernământ politic prin care conducerea statului era exercitată de o comisie alcătuită din zece persoane (

 

DECOMPRESIUNE

DECOMPRESIÚNE , decompresiuni , s . f . 1. Decomprimare . 2. Reducere a presiunii din cilindrul unei mașini , al unui recipient etc . prin stabilirea unei comunicații cu mediul înconjurător . 3. Micșorare treptată , în timp , a presiunii exercitate asupra unui scafandrier sau asupra unui echipaj submarin scufundat , la ieșirea acestuia la suprafață , pentru a evita embolia

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>