Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FABRICA��IE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 20 pentru FABRICA��IE.
... fierării , s . f . 1. Atelier în care fierarul prelucrează la cald fierul sau alt metal ; făurărie ^1 , făuriște . 2. Meșteșugul fierarului ; făurărie ^1 . - Fierar + suf . - ie . FIERĂRÍE^2 , fierării , s . f . 1. Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal . 2. ( Cu sens colectiv ) Obiecte sau piese ...
... ajuta ( pe cineva ) să iasă dintr - o situație grea . 11. A obține un produs din ceva ; a extrage , a fabrica . 12. A dobândi , a câștiga , a obține . 13. A lua , a ridica , a obține ...
... s . f . 1. Fabrică , atalier , prăvălie de obiecte de aramă . 2. Obiecte de aramă . - Aramă + suf . - ărie . ARĂMĂRÍE^1 s . f . Meseria arămarului . - Arămar + suf . - ie
... de articole . 2. Obiecte fabricate din piele ; p . ext . mulțime de curele . - Curea + suf . - ărie . CURELĂRÍE^1 s . f . Meșteșugul sau meseria curelarului . - Curelar + suf . - ie
... A realiza prin muncă bunuri materiale , valori științifice sau artistice , a crea ceva ( printr - o activitate oarecare ) ; p . restr . a fabrica . 2. Tranz . ( Folosit și absol . ; despre pământ , plante etc . ) A da roade . 3. Tranz . A realiza un profit , un venit . 4 ...
... f . ( Înv . ) Fabrică sau depozit de rachiu . [ Pr . : - chi - e - ] - Rachiu + suf . - erie . RACHIERÍE^1 s . f . ( Înv . ) Ocupația rachierului . [ Pr . : - chi - e - ] - Rachier + suf . - ie
... așchiere ) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect . 5. Tranz . ( Rar ) A croi un obiect de îmbrăcăminte . 6. Tranz . ( Înv . ) A fabrica bani , a bate monedă . 7. Tranz . ( Despre drumuri , râuri etc . ) A străbate ; a traversa . 8. Refl . recipr . A ...
SIRÉNĂ , sirene , s . f . I. 1. Aparat ( acționat cu aburi , cu aer comprimat etc . ) care produce sunete de mare intensitate și cu care se dau semnale în fabrici , în navigație etc . 2. Aparat format dintr - un disc prevăzut cu mai multe găuri , prin care trece un curent de aer și care servește la determinarea înălțimii unui sunet prin comparare cu alte sunete . II. ( În mitologia greacă ) Ființă fabuloasă , cu aspect de femeie , cu picioare și aripi de pasăre , mai târziu cu coadă de pește , care , prin cântecele ei , ademenea pe corăbieri în locuri primejdioase , unde aceștia își găseau
PLÁSTIC^2 s . n . Masă de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant . Bombă cu plastic . PLÁSTIC^1 , - Ă , plastici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. Căruia i se poate da , prin modelare , forma dorită , care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma . 2. Care se referă la sculptură și la pictură ; care se ocupa de aceste arte ; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură , care sugerează o sculptură sau o pictură . 3. ( În sintagma ) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc ( în special ale feței ) , provenite din naștere sau dintr - un accident . II. S . f . Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile ; tehnica , artă de a sculpta sau de a
PIÁTRĂ , pietre , s . f . I. 1. ( La sg . ) Nume generic pentru orice rocă solidă , dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului ; ( și la pl . ) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr - o astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație ; grindină . II. P . anal . 1. Crustă de săruri minerale care se depune , cu vremea , pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide . ...