Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FINEȚE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru FINEȚE.

GROSIER

... GROSIÉR , - Ă , grosieri , - e , adj . ( Livr . ) Care este lipsit de finețe ; care este făcut fără grijă , fără finețe

 

INELEGANȚĂ

... INELEGÁNȚĂ , ineleganțe , s . f . ( Rar ) Lipsă de eleganță , de finețe , de tact în vorbire , în purtare ; vorbă sau comportare lipsită de finețe

 

NEELEGANȚĂ

... NEELEGÁNȚĂ s . f . Lipsă de eleganță , de finețe , de tact în vorbire , în purtare ; vorbă sau comportare lipsită de finețe

 

ȘEVRETĂ

... ȘEVRÉTĂ , șevrete , s . f . Piele de ovine tăbăcită cu săruri minerale , caracterizată prin finețe

 

ȚAȚĂ

... Pop . ) Mătușă . 2. ( Pop . ) Termen alinător dat de un bărbat femeii iubite ; mândră . 3. ( Peior . ) Epitet pentru o femeie vulgară , lipsită de gust și de finețe

 

CATIFELAT

CATIFELÁT , - Ă , catifelați , - te , adj . Care are înfățișarea și finețea plăcută la pipăit a

 

CONCEPTISM

CONCEPTÍSM s . n . Școală literară spaniolă care se caracterizează prin finețea excesivă a gândirii , cultul pentru alegorie și erudiție

 

DELICAT

DELICÁT , - Ă , delicați , - te , adj . 1. ( Despre ființe și lucruri , cu privire la forma , la aspectul lor ) Fin , gingaș , subțirel , grațios ; p . ext . fragil ; ( despre ființe ) plăpând , șubred , slăbuț . 2. De calitate bună ( în ceea ce privește finețea materialului și a execuției ) . 3. ( Despre oameni și despre manifestările lor ; adesea adverbial ) Plin de atenție , de grijă ; lipsit de asprime , de brutalitate , prevenitor . 4. ( Despre probleme , situații etc . ) Care cere mare băgare de seamă , prudență , rezervă , subtilitate ;

 

DELICATEȚE

... DELICATÉȚE , delicateți , s . f . Însușirea a ceea ce este delicat ; finețe

 

DENIER

DENIÉR , denieri , s . m . Unitate de măsură pentru greutatea liniară a firelor și a fibrelor de mătase naturală și vegetală sau a celor sintetice , cu ajutorul căreia se apreciază finețea

 

DISTINCȚIE

... DISTÍNCȚIE , distincții , s . f . 1. Deosebire , diferență . A face distincție . Fără distincție . 2. Finețe

 

   Următoarele >>>