Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUNDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru FUNDĂ.

FUNDAT

... FUNDÁT , - Ă , fundați , - te , adj . Bazat ( pe ceva ) , întemeiat ( 1 ) . [ Var . , fondát , - ă adj . ] - V. funda

 

FUNDA

FUNDÁ , fundez , vb . I . Tranz . A pune bază ; a întemeia , a înființa , a institui , a crea .

 

FUNDAȘ

FUNDÁȘ , fundași , s . m . Jucător din apărarea unei echipe de fotbal , de rugbi etc . , care acționează în imediata apropiere a porții proprii ( la fotbal ) , a liniei de țintă ( la rugbi ) etc . ; apărător . - Fund ^1 + suf . -

 

FUNDAȚIE

FUNDÁȚIE , fundații , s . f . 1. Element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere a unei construcții , a unui utilaj , a unei mașini etc . ; fundament , bază , temelie . 2. Strat de teren natural pe care se sprijină o construcție cu o bază foarte mare . 3. Instituție cu caracter obștesc căreia , pentru realizarea scopurilor sale , i se afectează un fond special ;

 

FUNDAȚIUNE

FUNDAȚIÚNE s . f . v .

 

FUNDARE

... FUNDÁRE , fundări , s . f . Acțiunea de a se funda și rezultatul ei ; întemeiere , înființare , instituire , creare . - V. funda

 

ÎNFIINȚA

... ÎNFIINȚÁ , înființez , vb . I . 1. Tranz . A face să ia ființă ; a crea , a întemeia , a funda

 

ÎNTEMEIA

... ÎNTEMEIÁ , întemeiez , vb . I . 1. Tranz . A înființa , a funda ( un stat , o instituție etc . ) . 2. Refl . Fig . A avea ca temei ; a se sprijini , a se baza ( pe ...

 

CISTERCIAN

CISTERCIÁN , - Ă , cistercieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța . 2. Adj . Care aparține cistercienilor ( 1 ) , privitor la cistercieni . [ Pr . : - ci -

 

CONTRACTUALISM

CONTRACTUALÍSM s . n . Doctrină socială , politică și juridică , apărută în secolul al XVII - lea , fundată pe principiul contractului social ; teoria contractualistă . [ Pr . : - tu - a - ] - Contractual + suf . -

 

CORDELIER

CORDELIÉR , cordelieri , s . m . 1. Călugăr franciscan care se încinge cu o frânghie . 2. Membru al unui club revoluționar fundat de Danton , Marat și Desmoulins . [ Pr . : - li -

 

   Următoarele >>>