Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GONI
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 33 pentru GONI.
CLONC , ( 1 ) interj . , ( 2 ) cloncuri , s . n . 1. Interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită strigătul cloștii , ciorii , corbului etc . 2. S . n . Instrument auxiliar de pescuit cu ajutorul căruia se produc în apă zgomote care gonesc peștii spre plase sau cârlige . [ Var . : clónca interj . ] -
CORNÁJ s . n . 1. Zgomot produs de trecerea aerului prin căile respiratorii ( laringe , bronhii , trahee ) , îngustate din cauza unor leziuni , a unor infecții etc . 2. Sforăiala care se aude la cai când sunt goniți la
... un zgomot sacadat . 3. Tranz . ( Înv . și reg . ) A îmboldi , a îndemna ( la mers ) ; a alunga , a goni
... EXORCIZÁ , exorcizez , vb . I . Tranz . A pronunța cuvinte magice , a oficia o slujbă pentru a goni
... FUGĂRÍ , fugăresc , vb . IV . Tranz . A urmări pe cineva fugind în urma lui , a pune pe fugă ^1 ; a goni
... GONÁȘ , gonași , s . m . ( Rar ) Hăitaș ^2 . - Goni
... 1. ( Pop . ) Hăitaș ^2 . 2. ( Rar ) Cal sprinten , care fuge repede . 3. Călăreț ușor înarmat în vechea armată , care de obicei îndeplinea misiuni de cercetare . - Goni
... GONITÓR , - OÁRE , gonitori , - oare , s . m . și f . , adj . ( Vită cornută ) care are vârsta la care se poate împreuna ( în vederea reproducerii ) . - Goni
HĂITÁȘ^2 , hăitași , s . m . Om care , făcând gălăgie mare , stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători ; gonaci , gonaș , bătăiaș , hăitar , crainic ( 3 ) . - Haită + suf . - aș . HĂITÁȘ^1 , hăitașe , s . n . ( Reg . ) Acțiunea de stârnire a
INSECTIFÚG , - Ă , insectifugi , - ge , adj . , s . n . 1. Adj . Care îndepărtează , care gonește insectele . 2. S . n . Substanță chimică care , prin mirosul , gustul , culoarea sau altă proprietate a ei , îndepărtează insectele
... IZGONÍ , izgonesc , vb . IV . Tranz . A sili pe cineva să plece ; a da afară ; a alunga , a goni