Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GOSPODĂREȘTE

 Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru GOSPODĂREȘTE.

FRATE

FRÁTE , frați , s . m . 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană ( indiferent de sex ) , născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă ; frățâne . 2. Termen familiar , prietenesc , cu care cineva se adresează unei persoane ( indiferent de sex ) . 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești ; călugăr care are acest grad . 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii . 5. ( Bot . ; în compusul ) Fratele - priboiului = plantă erbacee din familia geraniaceelor , cu flori purpurii - violacee , care crește prin păduri sau locuri pietroase , umede și umbroase ( Gerranium

 

GOSPODĂRESC

GOSPODĂRÉSC , - EÁSCĂ , gospodărești , adj . 1. Care aparține sau este specific unui gospodar priceput . 2. ( Rar ) Conjugal . - Gospodar + suf . -

 

GOSPODĂRIE

GOSPODĂRÍE , gospodării , s . f . 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea ( imobilă a ) unui locuitor , îndeosebi a unui țăran ( și a familiei sale ) ; casă ^1 . 2. Activitate casnică ( a gospodinei ) ; menaj . 3. ( Ieșit din uz ) Unitate de producție agricolă , de prestări de servicii etc . ( de stat , cooperatistă sau particulară ) . 4. Conducere , administrare a unui bun , a unei instituții ( publice ) etc . ; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere , administrare . Gospodărie comunală . - Gospodar + suf . -

 

GOSPODĂROS

GOSPODĂRÓS , - OÁSĂ , gospodăroși , - oase , adj . ( Despre oameni ) Care dovedește pricepere și manifestă interes , pasiune în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . - Gospodar + suf . -

 

GOSPODAR

GOSPODÁR , gospodari , s . m . , adj . m . 1. S . m . Om care posedă o gospodărie . 2. S . m . , adj . m . ( Om ) care dovedește pricepere , chibzuială în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . 3. S . m . ( Reg . ) Soț ( în raport cu soția sa ) . 4. S . m . ( Înv . )

 

HAT

HAT , haturi , s . n . Fâșie îngustă de pământ nearat care desparte două ogoare sau două terenuri agricole aparținând unor gospodării diferite ; răzor ^1 ,

 

HAZNA

HAZNÁ , haznale , s . f . 1. Bazin subteran de dimensiuni relativ mici , folosit pentru colectarea și decantarea apelor impurificate provenite dintr - un număr mic de gospodării ; p . ext . latrină . 2. ( Înv . ) Clădire sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur , o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț ; p . gener .

 

ODAIE

ODÁIE , odăi , s . f . 1. ( Pop . ) Cameră , încăpere . 2. ( Înv . și reg . ) Așezare gospodărească izolată de sat ; fermă mică , târlă de vite etc . 3. Colibă servind de adăpost provizoriu pescarilor , ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului ; otac . [ Pr . : - da -

 

<<< Anterioarele