Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GĂLEATĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru GĂLEATĂ.

CÂRLIG

CÂRLÍG , cârlige , s . n . 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit , de care se atârnă , se prinde etc . un obiect . 2. Prăjină cu un capăt ( metalic ) încovoiat . care servește la scoaterea găleții cu apă din fântână . 3. Partea metalică a undiței , de forma unui ac îndoit , în care se prinde peștele . 4. Încuietoare la o ușă , la o poartă etc . , în formă de bară metalică subțire sau de cui lung , încovoiat la un capăt , care se prinde într - un belciug , într - un ochi de metal etc . 5. Andrea . 6. Mic dispozitiv cu care se prind rufele pe frânghie . 7. ( Rar ) Mlădiță sau cârcel de viță de

 

CĂLDARE

... s . f . I. Vas mare tronconic sau cilindric , prevăzut cu o toartă la partea superioară , folosit pentru păstrarea și transportul materialelor lichide , pulverulente sau granuloase ; găleată

 

CHIBLĂ

... CHÍBLĂ , chible , s . f . 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată , cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr - un puț de mină . 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri ...

 

CIUTURĂ

... CIÚTURĂ , ciuturi , s . f . Găleată

 

COBILIȚĂ

CÓBILIȚĂ , cobilițe , s . f . Bucată de lemn curbată , cu toarte , cârlige sau crestături la cele două capete , care se poartă pe umeri și servește la transportarea găleților , a cofelor , a coșurilor

 

CUMPĂNĂ

... format dintr - o bârnă mobilă de lemn așezată pe un stâlp înalt , având legată la un capăt o greutate pentru echilibru și la celălalt o găleată , cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână . 2. Cântar format dintr - o pârghie cu brațe egale și o limbă care oscilează la cea mai ...

 

DONIȚĂ

... f . 1. Vas făcut din doage de lemn , cu toartă ( și capac ) , cu care se cară și în care se ține apa ; cofă , botă . 2. Găleată

 

GHIORDEL

... GHIORDÉL , ghiordele , s . n . Găleată

 

STROPITOARE

STROPITOÁRE , stropitori , s . f . 1. Vas de tablă , de material plastic etc . , de mărimea unei găleți , cu toartă și cu o țeavă aplicată pe partea laterală a peretelui exterior , la care este adaptat un dispozitiv în formă de sită , care servește la stropitul culturilor din grădini . 2. Pămătuf făcut din bucăți de cârpă , cu care fierarul stropește cu apă cărbunii prea înfierbântați din vatra fierăriei . - Stropi + suf . -

 

STRUNGĂREAȚĂ

... STRUNGĂREÁȚĂ , strungărețe , s . f . 1. Spațiu mai mare între dinți , mai ales între incisivii maxilarului superior ; strungă ( 2 ) . 2. Găleată

 

   Următoarele >>>