Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HAIN

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 212 pentru HAIN.

CONTĂȘ

CÓNTĂȘ , contășe , s . n . 1. Haină luxoasă , lungă , purtată în trecut de boieri . 2. ( Reg . ) Haină bărbătească , de obicei îmblănită ( scurtă până la brâu ) , pe care o poartă țăranii , prin Bucovina și prin Moldova . [ Var . : cóntoș , cóntuș s .

 

DESCHEIAT

DESCHEIÁT , - Ă , descheiați , - te , adj . ( Despre haine ) Cu nasturii scoși din butonieră ; neîncheiat ; ( despre persoane ) cu haina neîncheiată . [ Pr . : - che - iat . - Var . : deschiát , - ă adj . ] - V.

 

DEZBRĂCAT

DEZBRĂCÁT , - Ă , dezbrăcați , - te , adj . Cu hainele scoase de pe el , fără haine ; gol . V.

 

DEZBUMBA

DEZBUMBÁ , dezbúmb , vb . I . Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( - și ) descheia o haină încheiată cu nasturi ; a ( - și ) descheia nasturii de la o haină . - Dez - + [ îm ]

 

DULAMĂ

DULÁMĂ , dulame , s . f . 1. Haină țărănească lungă ( și îmblănită ) , făcută din postav gros . 2. Haină de ceremonie purtată de domni și de boieri , făcută din stofă scumpă , adesea împodobită cu blană și cu

 

FÂȘ

FÂȘ ^2 , fâșuri , s . n . 1. Material impermeabil subțire , folosit pentru confecționarea hainelor de ploaie . 2. Haină de ploaie confecționată din acest material . FÂȘ ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de mișcarea frunzelor , a hârtiei etc . -

 

GAICĂ

GÁICĂ , găici , s . f . 1. Bandă ( lată ) de stofă cusută la o haină , în spate și în dreptul taliei , pentru a strânge crețurile , în scop decorativ etc . 2. Fiecare dintre bentițele de stofă sau de șnur fixate în talie la unele haine , prin care se petrece cordonul , cureaua ,

 

HĂINAR

HĂINÁR , hăinari , s . m . ( Înv . ) Negustor de haine . - Haină + suf . -

 

HĂINIȘOARĂ

HĂINIȘOÁRĂ , hăinișoare , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui haină ; hăinuță . - Haină + suf . -

 

HĂINUȚĂ

HĂINÚȚĂ , hăinuțe , s . f . Diminutiv al lui haină ; hăinișoară . - Haină + suf . -

 

HAINIE

... HAINÍE , hainii , s . f . 1. Răutate , cruzime , câinoșenie ; dușmănie . 2. ( Înv . ) Trădare ; răzvrătire . [ Pr . : ha - i - ] - Hain

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>