Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HOȚ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 26 pentru HOȚ.

CÂRJALIU

... CÂRJALÍU , cârjalii , s . m . ( Înv . ) Hoț

 

FRIPON

... FRIPÓN , friponi , s . m . ( Franțuzism ) Șarlatan , hoț

 

FUR

... FUR , furi , s . m . ( Înv . ) Hoț

 

FURA

FURÁ , fur , vb . I . Tranz . 1. A - și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva ; a lua ceva fără nici un drept de la cineva , păgubindu - l ; a hoți , a jefui , a prăda . 2. Fig . A fermeca , a vrăji . [ Formă gramaticală : ( în loc . ) furate ,

 

HARAMBAȘĂ

HARAMBÁȘĂ , harambași , s . m . ( Înv . și reg . ) Căpitan de hoți sau de

 

HOȚEȘTE

HOȚÉȘTE adv . Ca hoții ; p . ext . pe ascuns , pe furiș ;

 

HOȚI

... HOȚÍ , hoțesc , vb . IV . Intranz . ( Rar ) A duce o viață de hoț

 

HOȚIȘ

... HOȚÍȘ adv . ( Rar ) Hoțește . - Hoț

 

HOȚOMAN

... HOȚOMÁN , - Ă , hoțomani , - e , s . m . și f . Augmentativ al lui hoț

 

LOTRU

... LÓTRU , LOÁTRĂ , lotri , loatre , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Hoț

 

PAZVANGIU

... rebele ale lui Pazvantoglu ( Pazvan - Oglu ) , care făceau dese incursiuni de pradă în Țara Românească , la sfârșitul sec . XVIII și începutul sec . XIX ; p . ext . hoț

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>