Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IERARHIE

 Rezultatele 31 - 38 din aproximativ 38 pentru IERARHIE.

SACHELAR

SACHELÁR , sachelari , s . m . ( Înv . ) Grad onorific în ierarhia preoțească ; preot care purta acel

 

SINGHEL

SÍNGHEL , singheli , s . m . Grad în ierarhia bisericească inferior protosinghelului ; persoană care poartă acest

 

SITUA

... SITUÁ , situez , vb . I . Refl . A ocupa un anumit loc într - o ordine , într - o ierarhie

 

SORĂ

SORĂ , surori , s . f . 1. Persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii acelorași părinți sau ai aceluiași tată ori aceleiași mame . 2. ( Fam . ; la voc . ) Termen cu care cineva se adresează unei fete sau unei femei în semn de intimitate , de prietenie sau de dragoste ; dragă . 3. Fig . Tovarășă , prietenă . 4. Cel mai mic grad în ierarhia călugărească în mănăstirile de femei ; femeie care are acest grad . 5. Infirmieră . [ Var . : ( pop . ) suróră , sor s .

 

SUB

... SUB ^1 - Element de compunere care indică poziția inferioară a unui obiect față de altul sau o cantitate , o intensitate , o calitate , o ierarhie

 

SUBLIM

SUBLÍM , - Ă , sublimi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor ( morale , estetice , intelectuale ) , la cel mai înalt grad de desăvârșire , de frumusețe ; măreț , superb , înălțător , minunat . Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman ; Poarta Otomană . 2. S . n . Forma cea mai înaltă a perfecțiunii ( în estetică , artă ) ;

 

SUPRAORDONAT

... SUPRAORDONÁT , - Ă , supraordonați , - te , adj . Care ocupă un loc superior într - o clasificare sau într - o ierarhie

 

VELIT

VELÍT , veliți , adj . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor ; de rangul întâi ; mare . - Vel + suf . -

 

<<< Anterioarele