Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFRACȚIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru INFRACȚIUNE.

CORP

CORP , corpuri , s . n . , ( I 3 ) și corpi , s . m . I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii ; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional ; trup . 2. Partea principală a unui obiect , a unei construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de molecule , porțiune de materie cu masă diferită de zero . 4. ( Jur . ; în sintagma ) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni , obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s - a săvârșit infracțiunea , adus în justitie ca probă materială contra acuzatului . 5. ( In sintagma ) Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei , exprimată în puncte tipografice . II. 1. Totalitatea persoanelor care , prin funcție sau prin profesiune , formează o unitate deosebită , legal constituită . 2. ( Cu determinări introduse de prepozitia " de " ) Mare unitate militară , cuprinzând mai multe divizii , de obicei de aceeași categorie . Corp de aviație . 3. ( În sintagma ) Corp de legi = culegere de legi ;

 

INFRACȚIONAL

... INFRACȚIONÁL , - Ă , infracționali , - e , adj . Privitor la o infracțiune , cu caracter de infracțiune . [ Pr . : - ți - o - ] - 1. - Infracțiune

 

CRIMINALISTICĂ

CRIMINALÍSTICĂ s . f . Știință care se ocupă cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea metodelor pentru prevenirea infracțiunilor , pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a

 

PERCHEZIȚIE

... PERCHEZÍȚIE , percheziții , s . f . Cercetare făcută de către organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane ( bănuite de o infracțiune

 

ADULTER

... ADULTÉR , - Ă , adulteri , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre soți ) Care a încălcat fidelitatea conjugală . 2. S . n . Infracțiune

 

ALIBI

ALIBÍ , alibiuri , s . n . 1. Dovadă de nevinovăție rezultată din constatarea că , la data săvârșirii infracțiunii , cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârșirii ei . 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi ( 1 ) . 3. Fig . Pretext , scuză ,

 

AMNISTIE

... AMNISTÍE , amnistii , s . f . Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune

 

COAUTOR

... o invenție etc . împreună cu alta sau cu altele , considerată în raport cu aceasta sau cu acestea . 2. Persoană care a săvârșit o infracțiune

 

COINCULPAT

... COINCULPÁT , - Ă , coinculpați , - te , s . m . și f . Inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune

 

COINSTIGATOR

COINSTIGATÓR , - OÁRE , coinstigatori , - oare , s . m . și f . Instigator împreună cu alții la săvârșirea unei infracțiuni . [ Pr . : co - in - ] - Co +

 

COMPLICE

COMPLÍCE , complici , - ce , s . m . și f . Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau , p . ext . , care înlesnește , tolerează , ascunde săvârșirea unei fapte

 

   Următoarele >>>